delta_dunarii_copyright_foto_cristian_mititelu_raileanu

Punctul de vedere al WWF România referitor la forma adoptată de Senat a proiectului de lege 97/06.03.2019 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”

Către:
Camera Deputaților
În atenția Membrilor Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic
În atenția Membrilor Camerei Deputaților
  
Spre știință:
Ministerul Mediului, Direcția Biodiversitate
Doamnei Director Daniela Drăcea
Ministerul Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Ape
Domnului Director Gheorghe Constantin
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
Domnului Guvernator Mălin-Matei Muşetescu
 
Referitor: Punctul de vedere al WWF România referitor la forma adoptată de Senat a proiectului de lege 97/06.03.2019 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”
 
Stimați deputați,
 
Având în vedere că în data de 6 martie a.c. Senatul a adoptat o mare parte din amendamentele aduse pentru propunerea legislativă L710/2018 privind Rezervația Biosferei Delta Dunării, aceasta fiind transmisă Camerei Deputaților sub nr. 97/06.03.2019, dorim să vă atragem atenția asupra unor aspecte deosebit de importante:
 

  • Referitor la modificările propuse privind accesul în zone protejate:

 
În prezent, Delta Dunării are triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, parte din Patrimoniul Mondial UNESCO (prin Programul Omul și Biosfera) și sit RAMSAR (Convenția privind Zonele Umede de Importanță Internațională). România a semnat aceste convenții și este obligată să respecte prevederile lor. Mai mult, după aderarea României la Uniunea Europeană și semnarea Tratatului de Aderare, România are obligația respectării legislației Europene precum Directiva Cadru Apă, Directiva Păsări și Directiva Habitate. Zonarea teritoriului RBDD are rolul de a proteja ecosisteme unice și sensibile, în acest scop fiind desemnate zonele strict protejate, în care accesul este interzis în prezent, cu excepția misiunilor științifice, de monitorizare sau de control.

Aceste zone strict protejate, așa cum sunt ele desemnate în prezent, reprezintă habitate unice, neatinse de activitatea umană, reprezentative pentru ecosistemele deltaice sau zone de maximă importanță pentru supraviețuirea unor specii. De exemplu:

  • Roșca-Buhaiova – cea mai mare colonie de pelicani din Europa;
  • pădurile Letea și Caraorman – zone cu o varietate extraordinară de specii rare, păduri cu spect subtropical ce includ plante mediteraneene aflate la limita superioară a arealului geografic;
  • lacuri care protejează specii importante de pești (Răducu, Nebunu);
  • grinduri și plaje marine reprezentând locuri de cuibărit pentru păsări, dar și cu o prezență a unor specii rare de plante (Vătafu-Lunguleț, Sacalin-Zătoane);
  • zone cu o concentrație mare de păsări în perioadele de hrănire sau cuibărit (Sărături Murighiol);
  • zone care combină protecția unor specii cu cea a peisajului natural și cu importanța arheologică (Capul Doloșman, Istria-Sinoie);
  • insula Ceaplace – una din puținele colonii de pelicani creți.

 
În aceste condiții, soluția pentru asigurarea unui grad optim de protecție a zonelor celor mai valoroase și/sau sensibile este desemnarea rezervațiilor științifice (IUCN categoria Ia) în cadrul zonelor strict protejate. Această desemnare presupune ca accesul în astfel de zone să fie rezervat doar activităților științifice. Solicităm amendarea propunerii legislative în discuție, în acest sens.
 
De asemenea, considerăm că în scopul practicării ecoturismului se pot desemna zonele de sălbăticie (IUCN categoria Ib). Cu un grad de protecție inferior, ele ar permite practicarea unui turism responsabil (bird-watching, turism lent cu ambarcațiuni electrice sau la rame), cu un număr controlat de turiști însoțiți de ghizi specializați – un turim de nișă, care va contribui la îmbunătățirea vieții comunităților locale fără deteriorarea ecosistemelor Deltei Dunării, pentru o dezvoltare cu adevărat durabilă a zonei.
 
 

  • Referitor la folosirea substanțelor chimice in agricultură, silvicultură si piscicultură:

 
Practicarea activităților agricole cu utilizarea substanțelor chimice cu diferite utilizări reprezintă un pericol real pentru ecosistemele deltei, fapt confirmat și de recentul caz de infrigement deschis de către Uniunea Europeană împotriva Spaniei cu privire la activitățile agricole care au pus în pericol ecosistemele naturale din Delta Doñana.
 
În forma sa actuală, Legea Deltei nr. 82/1993 interzice folosirea pe teritoriul rezervației a îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură. Această măsură este una întemeiată pe studii științifice și analize pe termen lung. Faptul că noua propunere 97/06.03.2019 introduce o flexibilitate în aceasta privință, permițând folosirea unor substanțe chimice pe teritoriul Deltei, este foarte îngrijorator, deoarece această utilizare va pune în pericol atât ecosistemele acvatice cât și pe cele terestre. Chiar dacă noul amendament prevede o limitare la anumite subtanțe chimice, este inevitabil ca acestea să nu polueze solul și apa, mai ales prin efectul cumulativ la folosirea lor pe termen lung, ducând astfel la un impact negativ asupra vegetației și faunei deltei. O astfel de modificare legislativă trebuie atent analizată și întemeiată pe cercetare în teren, cu consultarea tuturor factorilor interesați, punând în balanță efectele pe termen lung atât pentru ecosisteme, cât și comunitățile locale. În contextul aplicării principiului precauției în luarea deciziilor, o astfel de analiză cu siguranță ar conduce la propuneri de dezvoltare mai sustenabile, cu riscuri mult mai reduse, cum ar fi ecoturismul.
  
Legea deltei trebuie sa țină cont de faptul că, promovarea activităților agricole într-o zonă umedă de importanță internațională nu este conformă cu legislația europeană și internațională, România riscând astfel să plătească daune majore dacă legea se va adopta în forma propusă de Senat.
 
Având în vedere că reconstrucția ecologică a fost declarată prioritate de nivel național, așteptarea celor care doresc să îmbunătățească starea deltei este ca modificările privind legea deltei să faciliteze și să susțină refacerea ecosistemelor acvatice prin readucerea terenurilor agricole (obținute în trecut prin desecare), la starea lor inițială – de zone umede, această transformare fiind și o condiție de bază pentru refacerea resurselor oferite de deltă: pește, stuf, bază pentru ecoturism, etc. Astfel, solicităm ca amendamentul propus la art. 10 prin introducerea alin. (1) lit c1 să devină: “Art.10 – alin.(l) lit.c1) “terenurile din amenajările agricole trecute din domeniul public al judeţului Tulcea în domeniul public de interes local conform Anexei 3 vor fi utilizate în beneficiul comunităților locale și a conservării naturii prin reconstrucție ecologică.”
 
 

  • Referitor la posibilitatea vânătorii în Delta Dunării:

 
Vânătoarea, deși poate fi considerată, în anumite circumstanțe, activitate tradițională, este complet interzisă în Rezervația Biosferei Delta Dunării în virtutea tratatelor și convențiilor internaționale semnate de România. De-a lungul timpului, în Delta Dunării au fost introduse intenționat (mai ales în perioada anterioară 1989) sau accidental, anumite specii considerate invazive.
Impactul acestor specii nu a fost evaluat în mod științific prin realizarea unor studii, astfel încât nu poate fi apreciată în mod obiectiv influența lor asupra ecosistemelor deltaice. În schimb, au fost luate în considerare aprecieri subiective sau bazate pe situații punctuale.
Intervenția prin vânătoare (chiar și asupra speciilor considerate invazive), fără realizarea în prealabil a studiilor științifice asupra impactului actual al acestor specii în ecosistemele Deltei Dunării, este inacceptabilă. De exemplu, o specie chiar și invazivă poate umple golul lăsat de alte specii dispărute din fauna/flora Deltei, iar, în acest caz, rolul său poate fi benefic. Astfel, o intervenție fără suport științific poate provoca un dezechilibru mai mare decât cel reprezentat de prezența speciei invazive.
 
Facem apel la buna dumneavoastră întelegere și judecată în ceea ce privește punctele noastre de vedere mai sus enunțate. Considerăm că orice decizie politică trebuie luată cu simțul răspunderii pentru generațiile viitoare, fiind inacceptabil ca o zonă unică, atât de frumoasă și valoroasă din punct de vedere ecologic, un adevărat Amazon al Europei, să fie deteriorată iremediabil de măsuri dănătoare mediului deltaic, și aceasta, chiar cu riscul ca România să fie sancționată pecuniar pentru încălcarea unor tratate și prevederi internaționale, la care a aderat.
 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top