APE DULCI
Protejează apa
Protejăm apa, protejăm natura. Fiecare verigă a lanțului trofic este direct dependentă de o apă curată și sănătoasă.
7 miliarde de oameni depind de apa dulce! Doar 2,5% din apa existentă pe Pământ este apă dulce. Iar, din aceasta, mai puțin de 1% ne este la „îndemână”, în râuri, lacuri și zone umede (lunci, văi etc.). Restul, se găsește în ghețari sau la mari adâncimi, ceea ce o face inaccesibilă pentru noi și prietenii noștri necuvântători. În plus, 80% din populațiile speciilor caracteristice zonelor umede sunt amenințate sau au dispărut, aici fiind inclus și sturionul emblematic pentru Dunăre.
În România, zonele cu apă dulce sunt însă puternic afectate de modificarea, fragmentarea și distrugerea habitatelelor, de speciile invazive, exotice, pescuitul intensiv, poluarea și de schimbările climatice.
Rolul WWF devine, în aceste condiții, unul covârșitor: ne dorim să protejăm și să refacem râurile și zonele umede care susțin oamenii, comunitățile și ecosistemele de apă dulce. Acționăm pentru conservarea și renaturarea zonelor naturale pierdute sau amenințate.
Delta Dunarii
Este considerată cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, domeniul gârlelor, japşelor, canalelor şi bălţilor care adăpostesc peste 5000 de specii şi 30 tipuri de ecosisteme. Recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională (conform convenţiei RAMSAR) şi ca patrimoniu mondial cultural şi natural (conform UNESCO), Delta Dunării este singura deltă declarată rezervaţie a biosferei de către UNESCO.
Dunărea se varsă în Marea Neagră prin intermediul celor trei brațe principale care formează Delta Dunării: Brațul Chilia, cu lungimea cea mai mare (120 km); Sulina (64 km lungime) și Sfântu Gheorghe (cel mai vechi brat, lungime 112 km). În jur de 15.000 de oameni trăiesc în Delta Dunării, în cele 28 de sate și un oraș (Sulina).
Zona este alcătuită dintr-o rețea complexă de căi navigabile și lacuri împărțite între cele trei brațe principale ale Dunării. Această zonă de insule plutitoare de stuf, păduri, pășuni și dune de nisip acoperă 5165 km2 și găzduiește un amestec fascinant de culturi și oameni, precum și o gamă variată de specii sălbatice.
Dar Delta adună, pe lângă apele fluviului și ale afluenților săi, și aluviuni și gunoaie (în principal plastic). Mai mult, zona este amenințată de agricultura intensivă, lucrări de drenaj făcute în exces, folosirea de fertilizatori chimici și deversarea de substanțe nocive în apă.
Reconstructie ecologică
Reconstrucţia ecologică a Deltei este o soluţie necesară menţinerii proceselor naturale ale Deltei Dunării, benefică pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic și dorită de comunitățile locale.
Mahmudia este un exemplu de success, unde 924 ha de teren agricol au fost renaturate. Vorbim despre una dintre cele mai importante localități aflată de-a lungul brațului dunărean Sfântu Gheorghe. Se bucură de o biodiversitate impresionantă, în ciuda activităților agricole derulate în anii 1980, în urma cărora o bună parte din zona deltaică s-a pierdut.
Cu timpul, suprafața supusă lucrărilor de reconstrucție ecologică de la Mahmudia va suferi transformări majore, în locul terenului pe care se pășuna vor apărea zone pretabile desfășurării turismului ecologic și pescuitului sportiv. Astfel, pe viitor, proiectul realizat la Mahmudia va putea susține dezvoltarea socio-economică a localității în baza principiilor dezvoltării durabile prin orientarea activităților economice spre utilizarea rațională a resurselor naturale în beneficiul comunității locale și al naturii.
Beneficiile reconstructiei ecologice
Video filmat în zone renaturate sau cu potențial de reconstrucție ecologică, la Mahmudia, Port Cultural Cetate, Gârla Mare, Rast, Bistreț și Potelu
Dunarea
Cu un parcurs de peste 1.000 km prin Bulgaria, România, Ucraina si Moldova, bazinul Dunării a fost catalogat de către WWF ca fiind una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Fluviul adăposteşte o mare diversitate naturală caracteristică apei dulci, rară sau amenințată cu dispariția. Dunărea traversează în România 26 de localități și este o regiune cu un bogat patrimoniu cultural în care viaţa localnicilor se împletește cu viaţa fluviului.
Lunca Dunării reprezintă un șir lung de atracții naturale și culturale, începând cu Defileul Dunării, care se întinde pe o distanță de 150 de km, de la intrarea fluviului în țară și până la Gura Văii și terminând cu o mini-deltă, puțin știută de omul de rând – în dreptul localității Gârla Mare.
Nici din punct de vedere al biodiversității, lunca inferioară a Dunării nu dezamăgește. În bazinul Dunării se găseşte şi cea mai lungă zonă mlăştinoasă a continentului. Sute de specii de pești și de păsări și peste 2000 de specii de plante trăiesc în apele fluviului sau în zonele umede și pădurile de luncă din jurul acestuia.
O serie de lucrări de îndiguire au fost însă realizate de-a lungul Dunării, care au distrus mare parte din aceste habitate naturale. Comuniștii au făcut desecări care au distrus lacuri precum Potelu, Greaca, Bistreț, Rast sau Nedeia. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații.
Reconstrucția ecologică a zonelor de luncă este soluția pe care o propunem de peste 10 ani ca măsură de creștere a bunăstării socio-economice oferite de zonele umede. Aceasta înseamnă armonizarea activităților economice din fiecare zonă cu mediul înconjurător și se poate realiza prin inundări controlate ale fostelor lacuri sau prin reconectarea unor terenuri cu canalele Dunării.
Am reușit să creăm o serie de proiecte model care să încurajeze comunitățile locale, mediul guvernamental și neguvernamental și mediul de afaceri. Până acum, am reușit renaturarea a 950 ha de zone umede în Balta Geraiului, fiind planificate a fi renaturate alte 600 ha la Gârla Mare.
Efectele imediate ale renaturării nu se vor lăsa mult așteptate: vom vedea cu ochiul liber revitalizarea zonelor unde am acționat. Acestea vor redeveni atractive din punct de vedere piscicol, dar și din punct de vedere al conservării naturii și al ecoturismului.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre ape dulci
WWF solicită un dialog transfrontalier privind transportul maritim în fragila Deltă a Dunării
Viena, 21 februarie 2023. Ca răspuns la informațiile apărute în mass-media cu privire la operațiunile substanțiale de dragare în Delta Dunării din Ucraina, WWF-Europa Centrală și de Est solicită autorităților române și ucrainene să se angajeze într-un dialog transfrontalier implicând toți factorii interesați, pentru a clarifica situația actuală și pentru
România – pe harta țărilor care eliberează râurile de obstacole
WWF-România se implică în mișcarea cunoscută la nivel mondial sub numele de dam removal – înlăturarea obstacolelor de pe râuri. (foto: obstacol pe râul Tișovița) Proiectele de reconstrucție ecologică desfășurate de WWF-România de-a lungul anilor atestă preocuparea noastră pentru asigurarea conectivității laterale a râurilor (reconectarea acestora cu zonele umede și luncile
Legea care ar fi permis construcția de microhidrocentrale în arii protejate e neconstituțională
Curtea Constituțională salvează pentru moment ariile protejate prin decizia de neconstituționalitate la legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007), privind continuarea proiectelor hidroenergetice în arii naturale protejate. Organizațiile care apără mediul reacționează față de această decizie. Mai multe organizații de mediu au semnalat acest lucru încă de la debutul procesului