SCHIMBĂRI CLIMATICE
Propunem soluții care să adapteze planurile de management al pădurilor la schimbările climatice.
În 2019, aproximativ 1,7mn mc de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România. Este vorba despre incendii naturale, doborâturi de vânt, uscarea arborilor, rupturi de zăpadă sau atacuri ale unor insecte. Acestea au efecte devastatoare pentru că gospodărirea pădurilor nu este adaptată schimbărilor climatice.
În 2019, aproximativ 1,7mn mc de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România.
Astfel de fenomene extreme sunt din ce în ce mai prezente și, de aceea, se impune luarea unor măsuri de prevenție. Tipul natural fundamental de pădure este cel mai stabil și rezistent. În cadrul acestuia, efectele fenomenelor naturale extreme sunt mult reduse.
Ce face WWF pentru a apăra pădurile în fata schimbărilor climatice
Ne propunem să creăm sisteme de evaluare a riscurilor și de prevenție a impactului negativ generat de fenomene naturale extreme care produc perturbări. Vrem să modificăm legislația actuală și să identificăm, elaborăm și promovăm noi soluții.
Vrem ca pădurile artificiale, degradate sau aflate în stare nefavorabilă de conservare să fie conduse, prin lucrări de reconstrucție ecologică, către structuri mai apropiate de condițiile naturale. Vom face lucrări de identificare, evaluare, cercetare și promovare a soluțiilor.
Propunem consolidarea managementului siturilor Natura 2000 pentru a include adaptările la schimbări climatice și refacerea stării favorabile de conservare.
BioScreen - criterii de durabilitate pentru utilizarea biomasei ca energie regenerabilă în Europa Centrală și de Est
Prin BioScreen, WWF își propune:
- să realizeze o analiză a potențialului de producție și utilizare a biomasei în România;
- să inițieze dialogul public între părțile interesate, pentru a discuta riscurile utilizării sporite a biomasei din lemn;
- să dezvolte și să promoveze criterii de durabilitate;
- să stimuleze evaluarea planurilor naționale de climă și energie din România, Bulgaria și Ungaria, care ar trebui actualizate în conformitate cu cele mai recente date științifice privind utilizarea biomasei pentru producția de energie;
- să dezvolte alternative pentru orașe-pilot dependente de utilizarea lemnului.
Proiectul BioScreen se desfășoară în perioada septembrie 2020- august 2022 și este implementat de birourile WWF din România, Bulgaria și Ungaria, de Agenția pentru Energie Plovdiv și de Fundația pentru Cooperare Politică Regională în Energie și Infrastructură, Ungaria (Fundația REKK), cu sprijinul Ministerului Mediului din Germania, prin programul European Climate Initiative (EUKI).
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Noile reguli pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice au lacune majore
Credem că îndeplinirea obiectivelor strategice de mediu pe care România și le-a asumat la intrarea în Uniunea Europeană este o prioritate. De aceea, apreciem inițiativa Ministerului Mediului de a elabora metodologia de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice. Atragem însă atenția că forma actuală a proiectului, aflată în
Investiția strategică ce ar opri tăierile ilegale și ar închide infringementul pe păduri
România trebuie să investească de urgență în sisteme de monitorizare video inteligentă care să permită măsurarea şi stabilirea amprentei digitale a volumelor de lemn recoltate din păduri, arată raportul pe care WWF l-a făcut pe baza răspunsurilor profesioniștilor și a societății civile în cadrul proiectului „Iniţiativa UE de combatere a
Inspectorul Pădurii are nevoie de amprenta digitală a lemnului transportat
WWF apreciază interesul pe care autoritățile îl arată pentru SUMAL 2.0 și susține în continuare dezvoltarea acestui instrument important în lupta împotriva tăierilor ilegale. Dacă luăm însă în calcul noua modalitate prin care lemnul tăiat ilegal intră în piață, și anume prin supraîncărcarea mijloacelor de transport, vedem că SUMAL 2.0