Microcentrale Jiu

Biodiversitatea și microhidrocentralele

Microhidrocentralele afectează semnificativ ecosistemele râurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apă îndiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile inițiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un râu natural care deţine habitate sănătoase şi ecosisteme funcționale. Microhidrocentralele fragmentează habitatele din lungul râurilor și împiedică refacerea populațiilor de specii acvatice pe zonele din aval de captări sau izolează indivizii unor specii care se găsesc doar în râurile de munte.

2013

WWF a lansat campania pentru salvarea râurilor de munte și a făcut un inventar al proiectelor hidroenergetice care afectează râurile României și împreună cu alți activiști am depus o plângere la Comisia Europeană care (alături de alte plângeri) a condus la deschiderea procedurii de infringement în 2015.
2013

2014

WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol conform în baza căruia s-a luat decizia suspendării eliberării de noi avize pentru microhidrocentrale în ariile naturale protejate. Din nefericire, implementarea acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată. 

2014

2014-2016

WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a directivelor europene și o protecție a ecosistemelor afectate de hidrocentrale

2014-2016

2016

Cazul Jiului a revenit pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bankwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.

2016

2017

Curtea de Apel București a anulat pe 19 decembrie 2017 Autorizațiile de Construire ale hidrocentralei care ar fi distrus Jiul Continuarea lucrărilor a devenit astfel ilegală. Acest precedent juridic în care beneficiarului Hidroelectrica i s-au anulat în justiție Autorizațiile de Construire emise în 2012 și respectiv 2016, din cauză ca acestea nu respectă legislația europeană de mediu valabilă la momentul actual, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile implicate în noua procedură de re-autorizare a acestui proiect.

2017

2019-2020

Agenția Națională pentru Protecția Mediului a emis în data de 22 ianuarie o decizie care reprezintă reluarea procedurii pentru emiterea unui nou acord de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice a Hidroelectrica, ce ar reduce debitul actual al râului cu până la 85%. Această decizie face abstracție de construcțiile nelegale realizate până în prezent și de decizia definitivă și irevocabilă din decembrie 2017 a Curții de Apel București și jurisprudența Curții de Justiție a UE.

Pentru că înțelegem gravitatea acestei decizii continuăm lupta pentru protejarea acestui râu istoric alături de alți activiști de mediu. Astfel în data de 31 ianuarie am trimis către Ministerul Mediului – România și către Agentia Nationala pentru Protectia Mediului o scrisoare prin care solicităm revocarea deciziei mai sus menționate.

2019-2020

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole despre microhidrocentrale

O zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată din nou în teren agricol, împotriva dorinței comunității – comunicat de presă

* O hotărâre judecătorească recentă, în favoarea câtorva companii agricole, contrazice dorința localnicilor din Mahmudia de a păstra o zonă umedă în starea ei actuală.  * De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF cere protejarea zonei renaturate și a celei inundate, precum și declararea lor ‘zone de reconstrucție ecologică de

Citește mai multe

Raport WWF: Criza apei amenință 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari

Degradarea râurilor, lacurilor și zonelor umede amenință valoarea lor economică și rolul esențial pe care îl au în asigurarea sănătății planetei. Lansat astăzi, 16 octombrie 2023, de Ziua Mondială a Hranei*, raportul “The High Cost of Cheap Water” oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei și a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021.

Citește mai multe
Scroll to Top