Poziția WWF România cu privire la propunerile de modificare şi completare a Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L710/2018)
Având în vedere dezbaterea propunerii legislative L710/2018 privind Rezervația Biosferei Delta Dunării, care va avea loc în Comisia de Mediu a Senatului României marți 26 februarie 2019, vă transmitem mai jos poziția WWF România:
- Limitarea promovării activităților agricole desfășurate în Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă umedă de importanță internațională
Articolele propuse pentru stabilirea unor terenuri agricole ca ferme de subzistență și cele privind agricultura ecologică promovează activități agricole care nu sunt tipice deltei (producerea furajelor pentru fermele de animale și culturi agricole). În fapt, considerăm că terenurile agricole ar trebui transformate în zone umede / luciu de apă cu destinație acvacultură / piscicultură sau pentru conservarea naturii. Această abordare, care presupune o conștientizare și valorificare sustenabilă a serviciilor ecosistemice furnizate de zonele umede, de este în linie cu recomandările Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării coordonată Banca Mondială și agreată la nivel local și guvernamental care menționează: “Din cauza lipsei oportunităților de angajare, veniturile mici rezultate din activități agricole de semisubzistență și din lipsa unei culturi antreprenoriale, zonele rurale din regiunea Deltei Dunării se confruntă cu provocări uriașe. Sunt necesare mai multe eforturi pentru instaurarea unei mediu de afaceri sănătos, pentru a dezvolta o infrastructură de bază, pentru înființarea de unități de procesare și diversificare a activităților non-agricole, precum turismul, meșteșugurile, logistica, serviciile etc. În acest sens, se impune acordarea unei atenții strategice: (i) susținerii activităților non-agricole în zonă, inclusiv a protecției și promovării patrimoniului cultural; (ii) încurajarea inițiativelor „de jos în sus” pentru dezvoltarea locală; și (iii) îmbunătățirea accesului la infrastructură și la servicii de bază adecvate.”
Faptul că activitățile agricole intensive reprezintă un pericol real pentru ecosistemele deltei, este confirmat și de recentul caz de infrigement deschis de către Uniunea Europeană împotriva Spaniei cu privire la activitățile agricole care au pus în pericol ecosistemele naturale din Delta Doñana.
De asemenea, Legea Deltei în forma actuală a legii nr. 82/1993, interzice folosirea pe teritoriul rezervației a îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor în activități de agricultură, silvicultură și piscicultură. Ori, prin promovarea agriculturii ecologice se permite utilizarea unor substanțe chimice.
Având în vedere faptul că promovarea activităților agricole într-o zonă umedă de importanță internațională nu este conformă cu legislația europeană și internațională, solicităm:
- Promovarea realizării reconstrucției ecologice pe teritoriile transferate de la Consiliul Județean la Consiliile locale având în vedere că reconstrucția ecologică este considerată o prioritate națională prin această lege. Astfel, amendamentul propus la art. 10 prin introducerea alin. (1) lit c1 să devină: “Art.10 – alin.(l) lit.c1) terenurile din amenajările agricole trecute din domeniul public al judeţului Tulcea în domeniul public de interes local conform Anexei 3 vor fi utilizate în beneficiul comunităților locale și a conservării naturii prin reconstrucție ecologică „
- Menținerea articolului 10 – alin 14 din actuala lege nr. 82/1993 (“(14)Pe teritoriul rezervaţiei, folosirea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor în activităţi de agricultură, silvicultură şi piscicultura este interzisă”) și eliminarea amendamentului propus la acest aliniat.
2. Introducerea de sub-categorii pentru zonele strict protejate
Având în vedere existența și aplicarea la nivel internațional a două sub-categorii pentru zonele strict protejate – I a) și I b), și având în vedere existența condițiilor necesare pentru delimitarea acestor zone în Delta Dunării, propunem introducerea celor două sub-categorii de zone care vor fi identificate și desemnate în baza criteriilor acceptate la nivel internațional și adaptate condițiilor locale:
- zone strict protejate (Ia – rezervații științifice) și
- zone sălbatice (wilderness areas – Ib).
De asemenea, propunem ca în baza acestor criterii să fie analizată orice zonă potențială, inclusiv plajele maritime și zone din cordonul litoral. La desemnarea și stabilirea regulilor de gestionare trebuie ținut cont de faptul că zonele de categoria I (Ia sau Ib) sunt foarte valoroase din punct de vedere al conservării naturii iar activitățile economice pot deteriora starea speciilor și habitatelor existente. În acest sens, turismul nu poate fi promovat în zonele strict protejate așa cum este specificat în amendamentele propuse încălcând regulamentele și practicile internaționale. Mai mult decât atât, legislația europeană și internațională este strictă în privința deteriorării speciilor și habitatelor valoroase existând mecanisme complexe de responsabilizare a statelor pentru prevenirea și îmbunătățirea stării ecosistemelor valoroase (menționăm cazul de infringement deschis de Uniunea Europeană împotriva Statului Român în legătură cu, construcțiile ridicate pe plaja de la Sulina).
3. Creșterea relevanței Consiliul Consultativ pentru problemele Deltei prin îmbunătățirea modului de funcționare al acestuia
Pentru eficientizarea modului de lucru al Consiliului Consultativ și pentru o reprezentare echitabilă a tuturor actorilor interesați, propunem introducerea unui nou alineat care sa prevadă ca acest Consiliu Consultativ sa aibă în componenta sa, în mod procentual egal, membri care să reprezinte diversele categorii de organizații interesate care să acopere tematicile sociale, economice și de conservare a naturii. De asemenea, propunem ca activitățile Consiliului să fie desfășurate pe aceste grupuri de lucru tematice relevante pentru obiectivele unei rezervații a Biosferei conform criteriilor programului MAB UNESCO. Aceste propuneri implică revizuirea Regulamentului emis de ARBDD și aprobat prin Ordin de Ministru.
4. Introducerea zonelor de refacere piscicolă
Desemnarea zonelor de refacere piscicolă este binevenită având în vedere nevoia și potențialul existent de refacere a stocurilor de pești din Delta Dunării și implicit potențialul creșterii veniturilor din exploatarea sustenabilă a acestei resurse naturale tipice deltei. Având în vedere specificul turismului din Delta Dunării axat și pe gastronomia locală, refacerea stocurilor de pești va contribui la dezvoltarea turismului gastronomic și a pescuitului sportiv (adițional pescuitului industrial). În completarea acestui articol și pentru implementarea adecvată a prevederii va fi nevoie de dezvoltarea și punerea în practică a unei politici sustenabile de valorificare și comercializare a peștelui din Delta Dunării inclusiv prin asigurarea valorii adăugate produselor din pește cu beneficiu direct asupra creșterii și diversificării veniturilor din comunitățile locale.
Având în vedere importanța deosebită a patrimoniului natural și cultural pe care îl înglobează Delta Dunării și faptul că această zonă este unică în Europa și trebuie protejată, vă rugăm să luați în considerare propunerile noastre în dezbaterile și deciziile privind cadrul legislativ cu privire la Delta Dunării.
Vă mulțumim anticipat și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice informații sau detalii referitoare la cele de mai sus.