WWF-CEE
La scurt timp după aniversarea a 20 de ani de existență, WWF Programul Dunăre-Carpați a devenit WWF-CEE (WWF în Europa Centrală și de Est). Schimbarea numelui reflectă evoluția organizației, ce și-a început activitatea în regiune prin acțiuni de refacere a zonelor umede din lungul Dunării, iar azi desfășoară proiecte ample de conservare pentru protejarea apelor, pădurilor și speciilor sălbatice, în beneficiul oamenilor. WWF CEE cuprinde echipe și entități legale în cinci țări – România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Ucraina, conduse de un secretariat de la biroul WWF Austria. Mai mult, susține implicarea WWF prin parteneri locali în Republica Moldova și Republica Cehă.
ISTORIC WWF-CEE (WWF în Europa Centrală și de Est)
1985-1990
Primele proiecte din regiune pornesc la inițiativa Dr. Hartmut Jungius care începe acțiuni de conservare a păsărilor de pradă și zonelor umede în 1985, în Ungaria.
WWF a început să lucreze în România încă de la mijlocul anilor ’90, sprijinind proiecte de protecţie şi refacere a zonelor umede din Delta Dunării.
1992
Programul WWF pentru Dunărea Verde (WWF Green Danube Program) este înființat, prioritizând conservarea zonelor umede din lungul Dunării, din Germania până în Delta Dunării din România și Ucraina.
1998
WWF creează Programul Dunăre-Carpaţi, cu scopul de a sprijinirii şi derula proiecte pentru conservarea naturii în două din cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume.
2000
WWF inspiră și facilitează semnarea unui Acord pentru Coridorul Verde al Dunării Inferioare între guvernele României, Bulgariei, Moldovei și Ucrainei. Acesta este una dintre cele mai ambițioase inițiative pentru protecția și refacerea zonelor umede din Europa
2001
În 2001, WWF DCP şi guvernul României organizează la Bucureşti prima Întâlnire la Nivel Înalt pe probleme de mediu şi dezvoltare durabilă din regiunea Dunăre-Carpaţi, la care participă 18 şefi de stat şi de guvern. Întâlnirea setează cadrul pentru dezvoltarea Convenției Carpatice, esențială pentru activitatea WWF și azi.
2006
Se pun bazele birourilor WWF în România și Bulgaria. Înființarea Asociaţiei WWF Programul Dunăre-Carpaţi România înseamnă recunoaşterea importanţei pe care România o are în Europa – şi nu numai – în ceea ce priveşte bogăţia capitalului natural.
WWF-CEE Board
În 2019 se înființează consiliul administrativ (legal board) al WWF-CEE. Acesta este format din membri ai rețelei WWF și susținători ai organizației.
Sasha Bezuhanova, președinte. De origine din Bulagaria, angel investor și filantrop, Sasha a lăsat în urmă o carieră de 20 de ani la Hewlett-Packard pentru a se dedica unor cauze sociale prin inovație, educație și colaborare.
Jean-Paul Paddack, director executiv al dezvoltării rețelei WWF International, ocupă funcția de vicepreședinte.
Andrea Johanides, specialist în finanțe și președinte al Comitetului de Finanțe WWF-CEE, care a ocupat funcția de CEO al WWF-Austria din 2013.
Antoine Lebrun, director WWF-Belgia din mai 2015, cu o carieră solidă în comunicare, marketing și poziții de conducere.
Anna Vronskaya activează în cadrul Curții Supreme a Ucrainei, în trecut ocupând diferite funcții în cadrul Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei.
Jürgen Schmidt, membru al consiliului de administrație al WWF-Germania și „sustainable business angel” & partener la Terra Institute.
Katalin Szomolányi este directorul Centrului de sustenabilitate corporativă de la Magyar Telekom și a fondat Planet Fanatics’ Network în urmă cu 10 ani, pentru a susține experți internaționali în realizarea proiectelor de sustenabilitate.
Dr. Ladislav Miko, fost ministru ceh al mediului, în prezent șeful Reprezentanței Comisiei Europene în Slovacia, a ocupat o serie de funcții superioare în cadrul Comisiei Europene.
Mihai Stănescu, psiholog și antropolog român, fondatorul și CEO-ul RoCoach ce oferă coaching executiv și consultanță pentru business-uri și alți lideri din Europa Centrală și de Est.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole WWF România
Intervențiile letale nu sunt suficiente și nu pot înlocui prevenția – coexistența este posibilă doar printr-o abordare echilibrată
Decizia Curții Constituționale privind gestionarea ursului brun marchează un moment important pentru politicile de conservare din România, evidențiind necesitatea unor decizii bazate pe date reale și transparență.
Raport WWF: SUMAL reduce fraudele clasice, dar următoarea provocare este controlul automatizat al cantităților transportates
SUMAL colectează deja datele necesare. Provocarea nu mai este strângerea informațiilor, ci utilizarea lor inteligentă pentru consolidarea prevenției și orientarea controlului către zonele de risc. În contextul procesului de revizuire a SUMAL 3.0, un nou nou raport de monitorizare al WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) arată că neconformitățile privind trasabilitatea
WWF a lansat în România proiectul LIFE REALS pentru accelerarea energiei regenerabile pe terenuri artificiale și degradate
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) anunță lansarea oficială în România a proiectului LIFE REALS (Renewable Energy on Artificial and Degraded Land Surfaces/Energie Regenerabilă pe Suprafețe Artificiale și Degradate de Teren), o inițiativă europeană pentru accelerarea tranziției energetice. Proiectul este implementat în cinci țări europene, în România fiind derulat de WWF