RÂSUL

FELINA EMBLEMATICĂ A CARPATILOR

Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. Are un trunchi scurt, picioare lungi și labe foarte bine dezvoltate, cu care alearga foarte eficient prin zăpadă. Celebrele smocuri din vârfurile urechilor îi conferă aspectul său atât de cunoscut. Felina are văzul și auzul extrem de fine, fiind capabilă să detecteze o pradă mică în zăpadă de la peste zeci de metri distanță.

Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat și se ferește de contactul cu oamenii. Apare de-a lungul lanțurilor muntoase din sud-estul și centrul Europei, dar și din nordul sau estul continetului, până în pădurile boreale ale Rusiei, apoi Centrul Asiei și platoul Tibetan. În Europa trăiesc circa 9.000 – 10.000 de râși, , iar dintre aceștia, circa 1.200 – 1.500 de indivizi trăiesc în pădurile de pe teritoriul României, figurând pe lista animalelor strict protejat

9.000+

râși în Europa

2.700+

râși în Carpați

1.200+

râși în România

UN VÂNĂTOR ISCUSIT

© Fritz Pölking / WWF

Râsul trăiește și vânează solitar, pe teritorii pe care nu tolerează nici un alt animal adult, mai ales de același sex. Teritoriul lui variază în funcție de sursele de hrană și de densitatea populației de râși în arealul respectiv. Adulții masculi se țin la distanță unii de ceilalți prin marcarea teritoriului. Partenerii sexuali sau mama cu puii comunică printr-un mieunat melodic care străbate distanțe lungi.

Râsul vânează cu precădere ungulate mici, precum căprioarele sau caprele negre, dar și pradă mai mică, precum rozătoarele. Este un vânător care apelează la ambuscade și elemente surpriză. Felina se mișcă fără zgomot și atacă prada pe neașteptate făcând salturi și de câțiva metri. Îi ia câteva zile să termine de devorat o căprioară, astfel că poate să își îngroape prada pentru a reveni la ea mai târziu.

În unele zone în care animalele care constituie baza trofică sunt vânate excesiv, râșii pot ataca și stâne de oi sau capre, însă astfel de atacuri sunt extrem de rare. Puii, în medie 2, se nasc în perioada mai-iunie, și rămân alături de mama lor circa 10 luni. După separare, tinerii râși sunt supuși multor pericole, de aceea rata lor de supraviețuire este de doar 50 la sută în primul an de viață și tot de 50 la sută în al doilea an.

© Tomas Hulik WWF
© Staffan Widstrand / WWF

Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Supraviețuirea speciei este pusă în pericol de braconaj, dar mai ales prezența și activitățile umane care îi invadează din ce în ce mai mult habitatul.

Extinderea așezărilor umane, defrișările, lucrările de infrastructură (autostrăzi, pârtii de sky), resorturile turistice, vânarea excesivă a animalelor care constituie baza trofică a râsului, deranjarea habitatului, toate aceste presiuni asupra speciei periclitează menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși.

GALERIE FOTO

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole despre râși

Urs brun © Dan Dinu

Poveștile de succes ale convietuirii

Două clipuri video spectaculoase filmate în România, cu mărturii ale unor oameni care reușesc să trăiască pașnic alături de urși, lupi și râși, se alătură seriei de producții video lansate în luna februarie, la nivel european, prin proiectul LIFE EuroLargeCarnivores. Videoclipurile ilustrează modul în care oameni de pe întreg continentul

Citește mai multe
michel_gunther_wwf_canon4_1

WWF își propune să identifice și securizeze coridoarele ecologice transfrontaliere, pentru siguranta oamenilor și a animalelor sălbatice

În legislația actuală din România nu există metodologia necesară pentru identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice WWF România a demarat proiectul „Graniţe deschise pentru fauna sălbatică în Carpaţi/Open borders for wildlife in the Carpathians”, care își propune identificarea și securizarea rețelei de coridoare ecologice transfrontaliere, dar și implementarea unor măsuri concrete

Citește mai multe
Scroll to Top