URSUL
URSUL BRUN – SIMBOL AL BOGĂTIEI NATURII
Ursul brun (Ursus arctos) este un simbol al rezistenței, puterii și vitalității, un animal ale cărui inteligență și capacitate de adaptare i-au asigurat supraviețuirea în sălbăticie până în ziua de azi. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant. Astăzi, o mare parte din urșii bruni a Europei – circa 6000 de exemplare – trăiesc pe teritoriul României.
18.000+
urși în Europa
8.000+
urși în Munții Carpați
+6.700
urși în România
În funcție de anotimp şi vârstă, blana ursului variază de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu roşcat, până aproape la negru. Puii și urșii tineri poartă de obicei un guler alb îngust în jurul gâtului. Pe toți îi întâlnim de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri întinse şi dese. Atunci când nu e atras de om în zonele rezidențiale, ursul preferă zonele cât mai puţin umblate și liniştite. Mediul său de viaţă cuprinde stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete în care să-şi poată amenaja uşor bârlogul.
Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. E capabil să detecteze sunete foarte fine, între 16 și 20 de hertzi, și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri.
Mirosul este arma de bază a ursului. Nici un alt animal nu se poate lăuda cu un nas atât de fin. Îl ajută să-și găsească partener, să evite oamenii sau alți urși, să găsească mâncare sau să-și caute puii. Mirosul ursului este de 2000 de ori mai fin decât al omului, ajutându-l să detecteze prezența oricărui animal chiar și la 14 ore după trecerea printr-o zonă.
În ciuda aspectului său greoi, ursul are o viteză de reacție surprinzătoare, atingând și 50 de km pe oră. Corpul său mare și musculos îi dă posibilitatea să parcurgă zeci de kilometri pe zi la nevoie. Cu labele sale masive, ursul își poate săpa bârlogul în pământul tare sau înghetat sau poate doborî dintr-o lovitură mamifere mari.
Galerie foto
URSUL ÎN BĂTAIA PUȘTII
Urșii au fost vânați atât în scop de agrement (vănătoare la trofee), cât și de control al populației până în octombrie 2016. Însă acest tip de exploatare a urșilor nu se putea justifica în lipsa datelor și estimărilor credibile legate de mărimea populației. De asemenea, vânătoarea ilegală (sau braconajul) nu este luată suficient în considerare de către autorități, magnitudinea acesteia fiind în continuare necunoscută. Pe teritoriul UE, urșii sunt protejați prin Directiva Habitate, care îi include pe lista speciilor de animale protejate, care nu pot fi vânate în scop de agrement. Însă țări precum Suedia, Finlanda, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia , Slovacia și Croația se folosesc în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
Cititi și...
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre ursul brun
WWF-România și Primăria Orașului Râșnov își unesc eforturile pentru dezvoltarea unei comunități Bear Smart și reducerea conflictelor dintre oameni și urși
Râșnov, 5 noiembrie 2026 WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) și Primăria Orașului Râșnov anunță lansarea unui parteneriat strategic dedicat îmbunătățirii coexistenței dintre oameni și urși prin implementarea unor măsuri concrete de prevenție și monitorizare, menite să crească siguranța comunității. La poalele Carpaților, Râșnovul se află într-unul dintre cele
WWF avertizează: propunerile legislative riscă să slăbească protecția naturii și siguranța comunităților
Siguranța oamenilor și protejarea naturii trebuie să meargă împreună. România are nevoie de legi care să ofere prevenție, precum și sprijin real persoanelor afectate de atacurile animalelor sălbatice, să permită intervenții rapide în situații de pericol și, în același timp, să protejeze eficient speciile sălbatice și patrimoniul natural al țării.
Peste 180 de participanți din mai multe țări au discutat la TușnadEcoBear Conference 2026 despre viitorul coexistenței dintre oameni și carnivorele mari
De la cercetători și experți internaționali până la elevi, primari și locuitori ai comunităților care trăiesc zi de zi alături de urși, sute de participanți s-au reunit la Băile Tușnad pentru a căuta răspunsuri la una dintre cele mai mari provocări de conservare din România: cum putem conviețui în siguranță