URSUL
URSUL BRUN – SIMBOL AL BOGĂTIEI NATURII
Ursul brun (Ursus arctos) este un simbol al rezistenței, puterii și vitalității, un animal ale cărui inteligență și capacitate de adaptare i-au asigurat supraviețuirea în sălbăticie până în ziua de azi. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant. Astăzi, o mare parte din urșii bruni a Europei – circa 6000 de exemplare – trăiesc pe teritoriul României.
18.000+
urși în Europa
8.000+
urși în Munții Carpați
+6.700
urși în România
În funcție de anotimp şi vârstă, blana ursului variază de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu roşcat, până aproape la negru. Puii și urșii tineri poartă de obicei un guler alb îngust în jurul gâtului. Pe toți îi întâlnim de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri întinse şi dese. Atunci când nu e atras de om în zonele rezidențiale, ursul preferă zonele cât mai puţin umblate și liniştite. Mediul său de viaţă cuprinde stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete în care să-şi poată amenaja uşor bârlogul.
Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. E capabil să detecteze sunete foarte fine, între 16 și 20 de hertzi, și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri.
Mirosul este arma de bază a ursului. Nici un alt animal nu se poate lăuda cu un nas atât de fin. Îl ajută să-și găsească partener, să evite oamenii sau alți urși, să găsească mâncare sau să-și caute puii. Mirosul ursului este de 2000 de ori mai fin decât al omului, ajutându-l să detecteze prezența oricărui animal chiar și la 14 ore după trecerea printr-o zonă.
În ciuda aspectului său greoi, ursul are o viteză de reacție surprinzătoare, atingând și 50 de km pe oră. Corpul său mare și musculos îi dă posibilitatea să parcurgă zeci de kilometri pe zi la nevoie. Cu labele sale masive, ursul își poate săpa bârlogul în pământul tare sau înghetat sau poate doborî dintr-o lovitură mamifere mari.
Galerie foto
URSUL ÎN BĂTAIA PUȘTII
Urșii au fost vânați atât în scop de agrement (vănătoare la trofee), cât și de control al populației până în octombrie 2016. Însă acest tip de exploatare a urșilor nu se putea justifica în lipsa datelor și estimărilor credibile legate de mărimea populației. De asemenea, vânătoarea ilegală (sau braconajul) nu este luată suficient în considerare de către autorități, magnitudinea acesteia fiind în continuare necunoscută. Pe teritoriul UE, urșii sunt protejați prin Directiva Habitate, care îi include pe lista speciilor de animale protejate, care nu pot fi vânate în scop de agrement. Însă țări precum Suedia, Finlanda, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia , Slovacia și Croația se folosesc în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
Cititi și...
Proiecte
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre ursul brun
OUG pentru intervenția în cazul atacurilor urșilor lasă decizia la latitudinea politicului de la nivel local
Ordonanța de Urgență adoptată ieri de Guvern pentru intervenția de urgență în cazul atacurilor urșilor ridică multe probleme legate atât de fundamentarea ei, cât mai ales de lanțul decizional și de riscurile pe care le pot ridica intervențiile în intravilan pentru populația locală. Decizia intervenției de urgență trebuie luată de
Informații despre carnivorele mari din 15 țări europene, disponibile pe site-ul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores
Populațiile de carnivore mari din Europa cunosc o revenire în majoritatea țărilor europene, grație protecției sporite oferite de legislația Uniunii Europene. În contextul acestor schimbări, accesul la informații actualizate privind numărul și distribuția speciilor, zonele potențiale de conflict om-carnivore mari, fondurile disponibile compensării daunelor sau informațiile referitoare la metodele de
WWF-România: Există suficiente date pentru o hartă națională a zonelor de risc privind conflictele om-urs
O hartă a zonelor de risc pentru conflictele om-urs poate fi generată cu ușurință pe baza datelor colectate anual de Ministerul Mediului atât prin sistemul de derogări, cât și prin sistemul de acordare a compensațiilor pentru pagubele provocate de urși. Subliniem acest lucru ca urmare a declarației făcute pe 11