URSUL
URSUL BRUN – SIMBOL AL BOGĂTIEI NATURII
Ursul brun (Ursus arctos) este un simbol al rezistenței, puterii și vitalității, un animal ale cărui inteligență și capacitate de adaptare i-au asigurat supraviețuirea în sălbăticie până în ziua de azi. Codrii deși ai Carpaților românești au fost secole la rândul casă primitoare pentru acest animal impresionant. Astăzi, o mare parte din urșii bruni a Europei – circa 6000 de exemplare – trăiesc pe teritoriul României.
18.000+
urși în Europa
8.000+
urși în Munții Carpați
+6.700
urși în România
În funcție de anotimp şi vârstă, blana ursului variază de la cafeniu-curat, cafeniu-galben sau cafeniu roşcat, până aproape la negru. Puii și urșii tineri poartă de obicei un guler alb îngust în jurul gâtului. Pe toți îi întâlnim de-a lungul întregului lanţ carpatic, prin păduri întinse şi dese. Atunci când nu e atras de om în zonele rezidențiale, ursul preferă zonele cât mai puţin umblate și liniştite. Mediul său de viaţă cuprinde stâncării sau mari doborâturi de vânt în arborete în care să-şi poată amenaja uşor bârlogul.
Ursul este un animal cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. E capabil să detecteze sunete foarte fine, între 16 și 20 de hertzi, și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri.
Mirosul este arma de bază a ursului. Nici un alt animal nu se poate lăuda cu un nas atât de fin. Îl ajută să-și găsească partener, să evite oamenii sau alți urși, să găsească mâncare sau să-și caute puii. Mirosul ursului este de 2000 de ori mai fin decât al omului, ajutându-l să detecteze prezența oricărui animal chiar și la 14 ore după trecerea printr-o zonă.
În ciuda aspectului său greoi, ursul are o viteză de reacție surprinzătoare, atingând și 50 de km pe oră. Corpul său mare și musculos îi dă posibilitatea să parcurgă zeci de kilometri pe zi la nevoie. Cu labele sale masive, ursul își poate săpa bârlogul în pământul tare sau înghetat sau poate doborî dintr-o lovitură mamifere mari.
Pierderea sau fragmentarea habitatelor, din cauza dezvoltării infrastructurii de transport, dar și a celei urbane sau rurale (cum ar fi pârtii de schi, extinderea intravilanelor și a construcțiilor implicit, fără a se lua în calcul costurile din perspectiva pierderii biodiversității) sunt principala amenințare la adresa speciei.
Fiind omnivori, urșii bruni sunt atrași de zonele cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special acolo unde există un management defectuos al deșeurilor sau unde animalele rămân fără hrană din cauza supraexploatării intensive a resurselor naturale (ciuperci sau fructe de pădure). În consecință, urșii sunt percepuți ca o amenințare și se consideră că trebuie uciși.
Galerie foto



URSUL ÎN BĂTAIA PUȘTII
Urșii au fost vânați atât în scop de agrement (vănătoare la trofee), cât și de control al populației până în octombrie 2016. Însă acest tip de exploatare a urșilor nu se putea justifica în lipsa datelor și estimărilor credibile legate de mărimea populației. De asemenea, vânătoarea ilegală (sau braconajul) nu este luată suficient în considerare de către autorități, magnitudinea acesteia fiind în continuare necunoscută. Pe teritoriul UE, urșii sunt protejați prin Directiva Habitate, care îi include pe lista speciilor de animale protejate, care nu pot fi vânate în scop de agrement. Însă țări precum Suedia, Finlanda, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia , Slovacia și Croația se folosesc în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
Cititi și...
Proiecte
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre ursul brun

WWF România își exprimă îngrijorarea cu privire la conținutul proiectului de Ordin de Ministru privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos)
Miercuri, 3 mai, a avut loc dezbaterea proiectului de Ordin de Ministru privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos), prilej de expunere a poziției WWF – Fondul Mondial pentru Natură și de exprimare a îngrijorării față de

Reușita PNS înseamnă un nou eșec în gestionarea conflictelor cu urșii și alte specii de carnivore mari protejate
Vestea bună pe care Comisia Europeană a trimis-o ieri României prin aprobarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS) este umbrită de faptul că acesta că nu alocă buget pentru prevenirea conflictelor cu urșii și alte specii de carnivore mari (toate aceste specii fiind protejate la nivel național și european), nici măcar

Începe #LunaUrșilor! WWF România strânge fonduri pentru implementarea soluției pilot de la BăileTușnad: siguranță pentru oameni – protecție pentru urși
WWF, în parteneriat cu Primăria Orașului Băile Tușnad și Organizația GeoEcologică ACCENT demarează proiectul pilot pentru siguranța comunităților din zonele cu densități mari de urs brun. Preocupați de găsirea unei soluții cu adevărat durabile la problemele semnalate tot mai des în localitățile cu densități mari de urs brun, specialiștii organizației WWF