IMPORTANȚA PĂDURILOR
Să nu subestimăm rolul pe care pădurile îl joacă în viata noastră
Avem nevoie cu toții de păduri sănătoase. Depindem de ele pentru a supraviețui, de la aerul pe care îl respirăm până la lemnul pe care îl folosim. Pădurile asigură habitatele necesare oamenilor și animalelor, protejează bazinele hidrografice, previn eroziunea solului și diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea, în ciuda dependenței noastre de păduri, oamenii încă permit ca ele să dispară.
Cum îti afectează pădurile viata de zi cu zi?
- Ai luat micul dejun?
- Ai mers la job într-un autobuz sau în mașina personală?
- Ai stat pe un scaun? Ți-ai făcut lista de cumpărături?
- Ai primit un bilet de parcare?
- Ți-ai suflat nasul într-un șervețel? Produsele provenite din păduri joacă un rol vital în viețile noastre în mai multe feluri decât îți imaginezi.
Păstrarea identitătii culturale a comunitătilor locale
Pădurea a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei. Natura modelează mentalitățile oamenilor locului și, astfel, în Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”. Istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt strâns legate de pădurea care le-a adăpostit.
De aceea, ele au o mentalitate favorabilă față de conservarea naturii și practică soluții durabile pentru valorificarea resurselor naturale.
Ultimele ecosisteme forestiere
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de interventia omului.
În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase.
Servicii ecosistemice critice
După oceane, pădurile stochează cea mai mare parte a dioxidului de carbon. Ele oferă servicii ecosistemice care sunt critice pentru oameni:
- Absorb gaze cu efect de seră nocive care produc schimbări climatice
- Produc hrană și medicamente
- Funcționează ca un tampon în fața dezastrelor naturale precum inundații și ploi
- Sunt habitatul pentru mai mult de jumătate dintre speciile de uscat ale planetei.
Proiecte
„Ruta Culturală a Lemnului” de-a lungul Dunării – Danube Wood(s) Route
este un proiect în care WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), împreună cu parteneri din 11 țări europene, identifică și promovează zone turistice mai puțin cunoscute și dezvoltate, unde „civilizația lemnului” are o tradiție îndelungată ce oferă oportunități pentru dezvoltarea turismului cultural verde și pentru valorificarea superioară a lemnului.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Noul sistem de monitorizare a pădurilor, finalizat. WWF: Acum trebuie să vedem cum funcționează în practică
EN Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare – supraîncărcarea –, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente?
New Forest Monitoring System Completed. WWF: Now We Need to See How It Works in Practice
RO The Ministry of Environment has taken delivery of and launched the new forest monitoring system. But can it target the most common modus operandi – overloading –, distinguish relevant alerts from false ones, and help authorities prioritise inspections in high-risk areas based on objective and transparent criteria? WWF-Romania is
“Nobody’s Forests”: From a Legal Grey Area to a Resource for Society as a Whole
RO The thousands of trees recently found to have been cut during inspections by the Ministry of Environment have brought back into the public spotlight an issue that WWF-Romania has been raising for years: forest vegetation located outside the national forest fund. This is what we have often called “Nobody’s