LUPUL
Lupul (Canis lupus) este un cosmopolit al lumii animalelor: specia a avut în trecut cea mai largă răspândire a vreunui mamifer pe glob. Lupul reprezintă o specie cheie, care joacă un rol esențial în reglarea structurii ecosistemului. În ciuda importanței lor, lupii au fost exterminați din majoritatea regiunilor europene în ultimele două secole, ajungând la un număr minim la mijlocul secolului XX.
În România, populația de lup nu a dispărut niciodată, datorită protecției înalte oferite de Munții Carpați. Din cele mai vechi timpuri, lupul a reprezentat un simbol al inteligenței și rezistenței, numeroase tradiții și obiceiuri românești fiind legate de conviețuirea alături de acest carnivor impresionant. Datele oficiale indică o populație stabilă, de 2.500 până la 2.900 de lupi, răspândiți în zone de dealuri înalte și munți de joasă altitudine, pe tot cuprinsul lanțului carpatic. Densitatea medie pe teritoriul României este de 1,95 lupi la 100 km2.
În ciuda unei populații destul de mari de care se bucură țara noastră, specia este amenințată de invadarea habitatului, de defrișările și lucrările de infrastructură care fragmentează pădurile, de braconaj, de prezența câinilor maidanezi în habitatele naturale.
Pe teritoriul UE, inclusiv în România, lupii sunt protejați de Directiva Habitate, care îi include pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement. În România, lupii pot fi ”recoltați” în baza ordinelor de derogare emise de Ministerul Mediului, doar în cazul în care anumite exemplare au atacat sau constituie un pericol iminent pentru animalele de fermă.
Galerie foto
Lupii trăiesc în familii sau haite, pe teritorii de circa 200 de km2. Ei se adaptează foarte ușor oricărui tip de habitat. Lupul e un animal agil și rapid, cu o constituție robustă și subțire în același timp. Exemplarele din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme. În Europa, mărimea haitei este în medie de 4 – 6 animale, de obicei un mascul și o femelă de vârstă adultă, plus puii lor. Lupii sunt animale sociale, comunicând între ei prin limbajul corpului și expresii faciale.
Numărul lupilor dintr-o haită variază de-a lungul anului. Puii se nasc în aprilie – mai, iar cei tineri care rămân în haită ajută la supravegherea celor mici. Lupii vânează ungulate (căprioare, cerbi, capre negre), dar și prăzi mai mici precum mistreți, iepuri sau rozătoare mici. Prinderea prăzii nu are mereu succes, astfel că instinctul de vânătoare al lupului este activat automat de animalele care fug. Tocmai de aceea, la un atac asupra unei stâne, lupii vor ucide mai multe animale decât pot consuma.
De-a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor povești, legende și mituri. În anumite societăți, simbolul lupului a fost unul pozitiv, însă cultura occidentală a creat o imagine negativă a ”lupului cel mare și rău”, care amenință viața oamenilor și a animalelor de stână.
În realitate, lupul este un animal timid, iar atacurile asupra oamenilor sunt extrem de rare. Conflictele apar din cauza atacurilor asupra animalelor de stână, în special asupra oilor. Însă acestea pot fi reduse prin adoptarea unor măsuri eficiente împotriva atacurilor, precum garduri electrice, câini specializați pentru paza șeptelului și, nu în ultimul rând, prezența umană – spre exemplu a ciobanului – acolo unde turma e la păscut sau înnoptează.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre lup
Reușita PNS înseamnă un nou eșec în gestionarea conflictelor cu urșii și alte specii de carnivore mari protejate
Vestea bună pe care Comisia Europeană a trimis-o ieri României prin aprobarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS) este umbrită de faptul că acesta că nu alocă buget pentru prevenirea conflictelor cu urșii și alte specii de carnivore mari (toate aceste specii fiind protejate la nivel național și european), nici măcar
„ Asigurarea conectivității ecologice pentru carnivorele mari din Carpați”
Măsurile de management pentru coridoarele ecologice propuse de WWF-România au fost prezentate autorităților Comunicat de presă 11 iulie 2022 Baia Mare WWF România – Filiala Maramureș a organizat o conferință internațională, în contextul proiectului „Granițe deschise pentru pentru fauna sălbatică din Carpați”, cu participarea unor experți din țări ca România,
Conectivitatea ecologică este o condiție esențială pentru supraviețuirea multor specii, atât pentru animale, cât și pentru plante.
Măsurile de management pentru coridoarele ecologice propuse de WWF-România au fost prezentate autorităților Comunicat de presă WWF România – filiala Maramureș prin proiectul „Granițe deschise pentru fauna sălbatică din Carpați” a prezentat săptămâna aceasta autorităților o serie de măsuri de management pentru coridoarele ecologice. WWF-România participă activ în cadrul grupului