Publicaţiile WWF
Schimbările climatice ameninţă speciile simbol ale Planetei
WWF a lansat, în cadrul campaniei internaţionale Earth Hour 2009, raportul „Climate Change and Species”, privind speciile pe care impactul schimbărilor climatice le ameninţă cu dispariţia. Studiul prezintă 10 studii de caz, cu speciile cele mai ameninţate de pe glob, detaliind cauzele principale ale declinului populaţiilor acestora în diverse zone de pe glob.
Acum 30 de ani, nimeni nu şi-ar fi putut imagina o lume fără pinguini, fără recife de corali sau fără ţestoase marine. Astăzi, acest scenariu sumbru devine tot mai realist. Încălzirea globală va fi principalul factor care va provoca dispariţia unor specii, în decursul acestui secol, spun specialiştii.
Ameninţarea este cu atât mai mare pentru speciile ale căror populaţii au fost deja reduse drastic de activitatea umană. De exemplu, pentru specii precum urangutanul, tigrii şi balenele, care au fost supuse riscului de dispariţie în ultimele decenii, schimbările climatice pot reprezenta sfârşitul. Şase dintre cele şapte specii de ţestoase marine se află în pericol, la fel ca şi o treime din populaţia de canguri din Australia, din cauza fragmentării habitatelor, a vânatului ilegal, a comerţului necontrolat şi a dezvoltării economico-sociale nesustenabile.
Dunărea, printre cele mai ameninţate 10 fluvii din lume
Dunărea este singurul fluviu european menţionat în raport. Celelalte 9 fluvii sunt: La Plata şi Rio Grande / Rio Bravo (America), Nilul-Lacul Victoria (Africa), Murray-Darling (Australia), Yangtze, Mekong, Salween, Gange şi Indus (Asia).
Îndiguirile, lucrările de infrastructură, poluarea, pescuitul excesiv şi schimbările climatice sunt principalii factori care ameninţă să afecteze ireversibil 10 dintre cele mai importante fluvii de pe glob.
Evaluarea modului de gospodărire al ariilor protejate din România (cu metodologia RAPPAM*)
* Rapid Assessment and Prioritization of Protected Area Management – Evaluarea Rapidă şi Prioritizarea Managementului Ariilor Protejate
Raportul prezintă rezultatele unui seminar de evaluare a eficienţei managementului ariilor protejate în 25 de parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezervaţii ale biosferei din România. Evaluarea s-a făcut pe două grupe mari: grupa parcurilor naţionale şi cea a parcurilor naturale, care include şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Ghidul fermierilor
Această publicație se dorește a fi un instrument practic pentru potențialii beneficiari de fonduri nerambursabile din zona Hârtibaciu–Târnava Mare–Olt care sunt interesați să acceseze oportunități de finanțare pentru menținerea practicilor agricole tradiționale și prietenoase cu mediul și pentru diversificarea activităților de la sat.
Mai exact, categoriile de public cărora ne adresăm în mod direct sunt proprietarii de terenuri (fermieri, asociaţii de fermieri, grupuri de producători, societăţi comerciale agricole, autorităţi publice locale), ONG-uri și întreprinzători locali (proprietari de pensiuni sau alte mici afaceri locale bazate pe activități tradiționale) care își derulează activitatea sau doresc să pornească o afacere în ariile protejate din acest areal.
Ghidul oferă informații, exemple de bună practică și sfaturi despre activități care pot fi întreprinse cu ajutorul fondurilor europene sau cu investiții minime, doar aplicând cunoștințe abandonate sau uitate.
Ghidul produselor tradiţionale și ecologice
MÂNCĂM SĂNĂTOS, PROTEJĂM NATURA ȘI SPRIJINIM COMUNITĂTILE RURALE
În general, atunci când ne aflăm în situația de a cumpăra un produs alimentar ne gândim prea puțin la cine produce alimentele pe care le consumăm, unde și cum, și poate și mai puțin la impactul asupra mediului și comunității.
Vă propunem un scurt îndrumar, sperând că vă vom pune pe gânduri cu privire la sursele și tipurile de hrană pe care le alegeți. Credem că este nevoie de o schimbare a modului în care înțelegem alimentația, consumul și, la nivel mai larg, mediul în care trăim și din care provin produsele pe care le cumpărăm.
”În zilele noastre, oamenii știu prețul a orice și valoarea a nimic” (Oscar Wilde)
7 mituri despre hidroenergie
ADEVĂRUL DESPRE IMPACTUL HIDROCENTRALELOR ASUPRA NATURII ŞI COMUNITĂŢILOR LOCALE
Aşa pare de la distanţă, aşa ni s-a spus.
De aceea, textul de față îşi propune să analizeze cele mai răspândite convingeri legate de energia produsă de hidrocentrale şi să ofere o perspectivă mai puţin cunoscută publicului larg cât şi instituțiilor publice şi organizaţiilor nonguvernamentale interesate.
O perspectivă bazată pe studii academice, rapoarte de evaluare şi pe o îndelungă experiență practică. În paginile publicaţiei trecem în revistă 7 mituri des întâlnite despre hidroenergie şi vă împărtăşim adevărul documentat ştiinţific despre impactul pe care producerea hidroenergiei îl are asupra naturii şi asupra comunităţilor în general.
Legislaţia privind construcţia și funcţionarea microhidrocentralelor în România
Apa este o resursă limitată la nivel global şi o condiţie esenţială a existenţei umane. Societatea utilizează apa pentru a genera şi sprijini creşterea economică, prin intermediul unor activităţi precum agricultura, pescuitul comercial, producerea de energie, transportul şi turismul. În ultimele decenii, cererea de apă este din ce în ce mai ridicată, ceea ce exercită o presiune deosebită asupra resurselor disponibile.
Fiind o resursă limitată, apa poate fi deteriorată dacă nu se intervine cu măsuri concrete de protecţie.
Exploratori ai sălbăticiei
Este important ca aceste informaţii să ajungă la un număr cât mai mare de oameni care se pot implica în protecţia şi conservarea acestor zone.
Şcolile şi, implicit, educaţia pentru dezvoltare durabilă, au un rol cheie în transmiterea acestor informaţii. Ghidul de faţă reprezintă un instrument de sprijin destinat profesorilor şi elevilor, dar şi reprezentanţilor parcurilor naturale şi naţionale şi tuturor celor care doresc să se implice.
Natura în centrul procesului decizional
Am ajuns într-un moment de criză. Ritmul actual (şi cel preconizat) al pierderii biodiversităţii este atât de alert, încât am depăşit o limită critică (altfel spus, o limită a siguranţei) la nivel planetar.
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional, este nevoie de mai multe eforturi pentru a proteja eficient natura, atât pentru valoarea intrinsecă a acesteia, cât şi pentru rolul esenţial pe care îl joacă în susţinerea bunăstării şi prosperităţii societăţii. Angajamentele politice asumate de UE şi de România privind stoparea pierderii
biodiversităţii şi asigurarea regenerării speciilor, habitatelor şi ecosistemelor până în 2020 sunt imposibil de realizat altfel
