ADAPTARE CLIMATICĂ
NUMAI ÎMPREUNĂ REUȘIM SĂ STOPĂM CREȘTEREA TEMPERATURII GLOBALE ȘI
SĂ FACEM FAȚĂ SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Obiectivele ONU în materie de climă, cunoscute și sub numele de Acordul de la Paris, vizează limitarea încălzirii globale la mai puțin de 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor pentru a limita creșterea temperaturii și mai mult, până la 1,5 grade Celsius.
Acest obiectiv se realizează prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin alte măsuri de atenuare a impactului schimbărilor climatice.
![PNRR](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/02/PNRR-2-150x150.jpg)
![PNRR SUMAL](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/03/PNRR-3-150x150.jpg)
![Plati compensatorii](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/02/Plati-Compensatorii-2-150x150.jpg)
![Paduri Virgine - Radu Vlad](https://cdn.wwf.ro/uploads/2023/01/26161645/Paduri-Virgine-Radu-Vlad-150x150.jpg)
![Arii Protejate](https://cdn.wwf.ro/uploads/2022/06/16133726/Arii-Protejate-150x150.jpg)
![Paduri Virgine](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/09/Paduri-Virgine-8-150x150.jpg)
Ce face WWF pentru a apăra pădurile în fața schimbărilor climatice?
Propunem soluții care să adapteze planurile de management al pădurilor la schimbările climatice.
În 2019, aproximativ 1,7mn mc de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România. Este vorba despre incendii naturale, doborâturi de vânt, uscarea arborilor, rupturi de zăpadă sau atacuri ale unor insecte. Acestea au efecte devastatoare pentru că gospodărirea pădurilor nu este adaptată schimbărilor climatice.
În 2019, aproximativ 1,7milioane de metri cubi de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România.
Ne propunem să creăm sisteme de evaluare a riscurilor și de prevenție a impactului negativ generat de fenomene naturale extreme care produc perturbări. Vrem să modificăm legislația actuală și să identificăm, elaborăm și promovăm noi soluții.
Vrem ca pădurile artificiale, degradate sau aflate în stare nefavorabilă de conservare să fie conduse, prin lucrări de reconstrucție ecologică, către structuri mai apropiate de condițiile naturale. Vom face lucrări de identificare, evaluare, cercetare și promovare a soluțiilor.
Propunem consolidarea managementului siturilor Natura 2000 pentru a include adaptările la schimbări climatice și refacerea stării favorabile de conservare.
![Susur de apă în Rezervația Naturală Serra da Malcata](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/03/Susur-de-apa-in-Rezervatia-Naturala-Serra-da-Malcata-150x150.png)
![nuferi_delta dunarii](https://cdn.wwf.ro/uploads/2021/09/01164434/WW191731-150x150.jpg)
![Flooding , homes and houses underwater from destroyed flood event](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2021/04/inundatii-climate-1-150x150.jpg)
![Acipenser schrenckiAmur sturgeon](https://cdn.wwf.ro/uploads/2020/03/25130054/Thomas-Neumann-WWF1-150x150.jpg)
![Water crisis, Child sit on cracked earth near drying water.](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/10/05-150x150.jpg)
![LIFE ClimaForce WWF Romania reconstructie ecologica](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/07/11-150x150.jpg)
Cum ne ajută zonele umede în adaptarea climatică?
România resimte puternic în ultimii ani efectele schimbărilor climatice – perioade prelungite de secetă, aridizare și deșertificare, recorduri de temperatură, fenomene meteo extreme, incendii de vegetație, culturi agricole suferinde sau compromise.
80% dintre zonele umede din lungul Dunării au dispărut în decursul secolului trecut, făcând loc terenurilor agricole. Mai mult, ca urmare a dragării și îndiguirii, albia Dunării se adâncește treptat, accentuând eroziunea malurilor și scăderea nivelului pânzei freatice.
Zonele umede din lungul fluviului aveau capacitatea de a absorbi apa în timpul inundațiilor, și de a o elibera, treptat, înapoi în fluviu, în perioadele de secetă, filtrată de vegetația acestor zone.
„În România suferim din ce în ce mai mult din lipsa apei, episoadele de secetă sunt tot mai frecvente din ultimii ani, în special în sudul României. Scenariile climatologilor arată o intensificare a perioadelor secetoase și ar trebui, și în România, să avem o schimbare de percepție: nu vom avea întotdeauna la dispoziție apă când și câtă vrem. Mai mult, trebuie planificate și implementate măsuri care să ducă la utilizarea eficientă a apei, pentru oameni și natură”.
Camelia Ionescu, Manager Departament Ape Dulci WWF-România.
Reconstrucția ecologică a zonelor umede e o soluție pe care WWF a testat-o și peste tot în lume și pe care a aplicat-o pe mii de hectare în România
![Garla Mare_ reconstructie ecologica](https://cdn.wwf.ro/uploads/2020/03/31122428/DSC_7054-1024x678.jpg)
![](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/11/2-2.png)
Acționăm pentru ca toate comunitățile din Delta Dunării și zonele de luncă să devină prospere și să facă față inundațiilor și secetelor fără pagube semnificative, prin utilizarea măsurilor bazate pe natură, inclusiv reconstrucția ecologică a zonelor umede.
![](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/11/1_1-768x644.png)
Cerem ca activitățile economice să se bazeze pe o utilizare rațională a apei, fără să afecteze iremediabil resursele de apă și ecosistemele acvatice.
![](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2023/11/3-1.png)
Susținem adoptarea unui cadru legislativ care să aibă în vedere adaptarea activităților umane și a naturii la noile condiții hidrologice, aduse de schimbările climatice.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele noutăti ale WWF România
![Răstolița - imagine prelucrată digital](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2024/07/Rastolita_digitally_enhanced-768-300x200.jpg)
Hidrocentrala Răstolița: distrugeri masive pentru natură și comunități, pentru o cantitate infimă de energie
Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate si alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri – și ar avea un impact imens asupra comunităților și naturii care depind de acestea Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene Din cauza
![strategie energetică](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2024/07/Website-image-300x200.jpg)
Propunerile organizațiilor de mediu pentru revizuirea Strategiei Energetice a României 2025 – 2035
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), Declic, Bankwatch și 2Celsius au trimis Ministerului Energiei o serie de observații și recomandări privind organizarea procesului de consultare publică, precum și măsurile, acțiunile și impactul de mediu al investițiilor propuse în Strategia energetică a României 2025-2035.
![](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2024/06/pzp-300x200.jpg)
Patrula Zero Plastic își reia activitatea pentru al cincilea an
Cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului, Patrula Zero Plastic își reia activitatea 5 iunie 2024. Ziua Internațională a Mediului marchează începerea celui de-al cincilea an al programului Patrula Zero Plastic, prin care WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură), cu susținerea Lidl România, își propune să contribuie la reducerea cantității de