ADAPTARE CLIMATICĂ
NUMAI ÎMPREUNĂ REUȘIM SĂ STOPĂM CREȘTEREA TEMPERATURII GLOBALE ȘI
SĂ FACEM FAȚĂ SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Obiectivele ONU în materie de climă, cunoscute și sub numele de Acordul de la Paris, vizează limitarea încălzirii globale la mai puțin de 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor pentru a limita creșterea temperaturii și mai mult, până la 1,5 grade Celsius.
Acest obiectiv se realizează prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin alte măsuri de atenuare a impactului schimbărilor climatice.
Ce face WWF pentru a apăra pădurile în fața schimbărilor climatice?
Propunem soluții care să adapteze planurile de management al pădurilor la schimbările climatice.
În 2019, aproximativ 1,7mn mc de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România. Este vorba despre incendii naturale, doborâturi de vânt, uscarea arborilor, rupturi de zăpadă sau atacuri ale unor insecte. Acestea au efecte devastatoare pentru că gospodărirea pădurilor nu este adaptată schimbărilor climatice.
În 2019, aproximativ 1,7milioane de metri cubi de păduri (adică suprafața a 7.000 de terenuri de fotbal) au fost doborâți de fenomene naturale extreme în România.
Ne propunem să creăm sisteme de evaluare a riscurilor și de prevenție a impactului negativ generat de fenomene naturale extreme care produc perturbări. Vrem să modificăm legislația actuală și să identificăm, elaborăm și promovăm noi soluții.
Vrem ca pădurile artificiale, degradate sau aflate în stare nefavorabilă de conservare să fie conduse, prin lucrări de reconstrucție ecologică, către structuri mai apropiate de condițiile naturale. Vom face lucrări de identificare, evaluare, cercetare și promovare a soluțiilor.
Propunem consolidarea managementului siturilor Natura 2000 pentru a include adaptările la schimbări climatice și refacerea stării favorabile de conservare.
Cum ne ajută zonele umede în adaptarea climatică?
România resimte puternic în ultimii ani efectele schimbărilor climatice – perioade prelungite de secetă, aridizare și deșertificare, recorduri de temperatură, fenomene meteo extreme, incendii de vegetație, culturi agricole suferinde sau compromise.
80% dintre zonele umede din lungul Dunării au dispărut în decursul secolului trecut, făcând loc terenurilor agricole. Mai mult, ca urmare a dragării și îndiguirii, albia Dunării se adâncește treptat, accentuând eroziunea malurilor și scăderea nivelului pânzei freatice.
Zonele umede din lungul fluviului aveau capacitatea de a absorbi apa în timpul inundațiilor, și de a o elibera, treptat, înapoi în fluviu, în perioadele de secetă, filtrată de vegetația acestor zone.
„În România suferim din ce în ce mai mult din lipsa apei, episoadele de secetă sunt tot mai frecvente din ultimii ani, în special în sudul României. Scenariile climatologilor arată o intensificare a perioadelor secetoase și ar trebui, și în România, să avem o schimbare de percepție: nu vom avea întotdeauna la dispoziție apă când și câtă vrem. Mai mult, trebuie planificate și implementate măsuri care să ducă la utilizarea eficientă a apei, pentru oameni și natură”.
Reconstrucția ecologică a zonelor umede e o soluție pe care WWF a testat-o și peste tot în lume și pe care a aplicat-o pe mii de hectare în România
Acționăm pentru ca toate comunitățile din Delta Dunării și zonele de luncă să devină prospere și să facă față inundațiilor și secetelor fără pagube semnificative, prin utilizarea măsurilor bazate pe natură, inclusiv reconstrucția ecologică a zonelor umede.
Cerem ca activitățile economice să se bazeze pe o utilizare rațională a apei, fără să afecteze iremediabil resursele de apă și ecosistemele acvatice.
Susținem adoptarea unui cadru legislativ care să aibă în vedere adaptarea activităților umane și a naturii la noile condiții hidrologice, aduse de schimbările climatice.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele noutăti ale WWF România
Pe drumul lemnului, în inima Maramureșului: de la meșteșug la punte între generații (II)
În România, lemnul are o poveste de secole, căci românul adevărat l-a prețuit dintotdeauna și l-a transformat în adevărate opere de artă populară. Lemnul ales, uscat și meșteșugărit cu grijă a dus mai departe valorile și simbolurile naționale. Milioane de gospodării, la care se adaugă și instituții publice, se încălzesc
Pe drumul lemnului, în inima Maramureșului: de la meșteșug la punte între generații (I)
“Codru-i frate cu românul”, spunea Mihai Eminescu, iar românul a avut mereu o relație aparte cu tot ce îi oferă natura. În cultura populară, lemnul a fost mereu mai mult decât combustibil de foc. Astfel, tradițiile, valorile și simbolurile naționale sunt deseori cioplite în stâlpi, biserici, lăzi de zestre și
Propunerile organizațiilor de mediu pentru revizuirea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice
Consultările publice pentru revizuirea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) s-au încheiat pe 15 martie. Organizațiile de mediu au propus, printre altele, creșterea ponderii de energie regenerabilă la 41%, introducerea de ținte, politici și măsuri concrete pentru reducerea fenomenului de sărăcie energetică și revizuirea proiectelor pe bază de combustibili fosili.