DELTA DUNĂRII
PARADISUL ÎN PERICOL
Dunărea se varsă în Marea Neagră prin intermediul celor trei brațe principale care formează Delta Dunării: Brațul Chilia, cu lungimea cea mai mare (120 km); Sulina (64 km lungime) și Sfântu Gheorghe (cel mai vechi brat, lungime 112 km). În jur de 15.000 de oameni trăiesc în Delta Dunării, în cele 28 de sate și un oraș (Sulina).
Zona este alcătuită dintr-o rețea complexă de căi navigabile și lacuri împărțite între cele trei canale principale ale estuarului. Această zonă de insule plutitoare de stuf, păduri, pășuni și dune de nisip acoperă 5165 km2 și găzduiește un amestec fascinant de culturi și oameni, precum și o gamă variată de specii sălbatice.
5000+
km2 suprafața Deltei Dunării
10000+
specii de plante, animale și păsări
15000+
localnici trăiesc în 28 de localități
Dar Delta adună, pe lângă apele fluviului și ale afluenților săi, și aluviuni și gunoaie (în principal plastic). Mai mult, zona este amenințată de agricultura intensivă, lucrări de drenaj făcute în exces, folosirea de fertilizatori chimici și deversarea de substanțe nocive în apă.
Galerie foto
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre Delta Dunării
WWF renuntă la ursul panda din logo, pentru prima oară în 60 de ani
WWF își unește forțele cu branduri locale și internaționale pentru a arăta cât de goală ar fi lumea noastră fără natură 15 branduri din România se alătură acestei mișcări, de #ZiuaMondialăAViețiiSălbatice București, 3 martie 2021. De Ziua Mondială a Vieții Sălbatice (World Wildlife Day), panda, ursul brun, leul, pescărașul, vulturul,
JYSK sustine WWF-România pentru protejarea habitatelor acvatice
JYSK va asigura finanțare pentru proiectele de asigurare a sustenabilității lucrărilor de reconstrucție ecologică de la Mahmudia JYSK România se alătură eforturilor de reconstrucție ecologică depuse de WWF-România în Delta Dunării, prin demararea unui parteneriat desfășurat pe o perioadă de 3 ani. De-a lungul acestei perioade, compania scandinavă va sponsoriza
Recomandările WWF România pentru Planul National de Redresare și Rezilientă (PNRR)
Conservarea biodiversității trebuie să facă parte din redresarea economică post-Covid, în special prin refacerea ecosistemelor și a serviciilor acestora de care depind economia, hrana și sănătatea noastră și prin implementarea principiului taxonomiei UE de a nu investi în proiecte care afectează semnificativ mediul, astfel cum precizează Comunicarea Comisiei[1] și cum