Raportul Planeta Vie 2024 oferă o privire de ansamblu asupra stării biodiversității și sănătății planetei noastre. Publicația WWF, realizată o dată la doi ani în colaborare cu Societatea Zoologică din Londra, arată un declin alarmant de 73% al populațiilor de specii din 1970 până în prezent. Eforturile de conservare ajută, dar schimbarea reală depinde de acțiuni urgente.

Pierdem natura într-un ritm alarmant

În ultimii cincizeci de ani (1970–2020), mărimea medie a populațiilor de faună sălbatică monitorizate a scăzut cu 73%, conform măsurătorilor efectuate prin Indicele Planeta Vie (LPI). Afirmația se bazează pe circa 35.000 tendințe de evoluție ale populațiilor aparținând la 5495 specii de amfibieni, păsări, pești, mamifere și reptile. Populațiile speciilor dulcicole au înregistrat cel mai puternic declin, scăzând cu 85%, urmate de populațiile speciilor terestre (69%) și marine (56%).

Ce este biodiversitatea și de ce este importantă?

Biodiversitatea este pulsul planetei noastre vii. Uimitoarea diversitate a vieții pe Pământ este cea mai mare minune din universul cunoscut. De asemenea, susține, direct și indirect, viața umană – de la hrana pe care o consumăm la combustibilul și medicamentele de care avem nevoie pentru supraviețuire, de la aer curat și apă la o climă stabilă. Economia, societatea și civilizația noastră sunt susținute de biodiversitate. 

Studii de caz

În ciuda celor 30 de ani de intervenții prin politici publice pentru a stopa pierderea biodiversității, declinurile demonstrate în rapoartele precedente continuă.

De la 0 la 6800 de zimbri din 1950 până în 2020. Dispăruți din sălbăticie în urma vânătorii excesive și a pierderii habitatului, zeci de ani de muncă neobosită a conservaționiștilor au dus la refacerea, lentă dar constantă, a populației de zimbri din Europa. Din 2014, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a condus eforturile de reintroducere a speciei în Carpații de Sud-Vest și acum, la 10 ani de la prima eliberare, numărul de zimbri care străbat sălbăticia Munților Țarcu a depășit 200 de exemplare. În toamna anului 2023, câteva specimene au migrat, în mod natural, în Parcul Național Domogled Valea Cernei, o dovadă clară că specia s-a adaptat și și-a preluat rolul în ecosistem.

3% creștere pe an în 2010–2016. Măsurile de conservare, precum cele dedicate managementului ariilor protejate, implicarea masivă a comunităților din jurul parcurilor, monitorizarea atentă a grupurilor de gorile obișnuite cu omul și intervențiile veterinare acolo unde a fost necesar sunt considerate a fi motoarele creșterii populației din Masivul Virunga. Deși creșterea generală a efectivelor arată ce se poate face pentru conservarea primatelor, gorila de munte este singura primată mare la nivel mondial care nu este în declin puternic, punând în evidență nevoia urgentă a eforturilor suplimentare de conservare a gorilelor și altor primate mari.

Declin de 57% al numărului de femele reproducătoare în ultimii 28 de ani. În ciuda instituirii celui mai înalt nivel de protecție pentru rezervația marină a Marii Bariere de Corali, a avut loc o scădere alarmantă a populației acestei specii aflată în pericol iminent de dispariție de pe insula Milman între 1990 și 2018. Cercetătorii sugerează că această populație din nord-estul Australiei riscă să dispară din zona respectivă până în 2036. Specia este vulnerabilă la pierderea habitatelor, schimbările climatice, capturarea legală și ilegală precum și la capturarea accidentală în plasele de pescuit.

În 94 colonii din toată Antarctica, s-a înregistrat un declin de 61% în medie, în perioada 1980 – 2019. Declinul coloniilor acestei specii este considerat a fi legat de modificările banchizei și diminuării bancurilor de crustacee krill din cauza schimbării climatice și creșterii pescuitului de krill din regiunea antarctică. Condițiile mai calde cu niveluri mai scăzute de extindere a banchizei duc la diminuarea rezervelor de crustacee krill, asemănătoare creveților care constituie principala sursă de hrană pentru pinguini. Pinguinii sunt astfel obligați să petreacă mai mult timp căutând hrană, ceea ce poate crește riscul de eșec reproductiv.

Efectivele de somon Chinook au scăzut cu 88% pe durata migrației de iarnă în fluviul Sacramento între 1970 și 2022, existând fluctuații de la an la an. Ruta de migrație pentru această specie aflată în pericol de dispariție a fost afectată de barajele care blochează accesul la habitatul lor istoric de reproducere. Somonul are nevoie de apă rece pentru a depune ponta și pentru ca puietul să supraviețuiască, dar în prezent sunt limitați la doar o mică parte din râu cu adâncimi mici și temperaturi ridicate ale apei. Schimbările climatice sunt o amenințare majoră și supraviețuirea lor depinde acum de aportul controlat de apă rece de la barajele din amonte.

Între 1994 și 2016, populația de delfini de Amazon (cunoscuți și sub numele de boto) a scăzut cu 65%, în timp ce populația de tucuxi, o specie de dimensiuni mai mici, a scăzut cu 75% în rezervația Mamirauá. Ambele specii sunt vulnerabile la prinderea în plase de pescuit și sunt vânați pentru a face momeală pentru pește. Cercetările recente indică accentuarea tendinței de declin la care se adaugă presiunile generate de schimbăriile climatice în continuă creștere. În 2023, peste 330 de delfini de apă dulce au murit în doar două lacuri pe durata unei perioade de căldură extremă și secetă.

Declin de 78–81% între 2004 și 2014. Există dovezi solide că braconajul pentru fildeș, provenind atât din Gabon cât și din Camerun, a dus la declinul atât de drastic al acestei populații de elefanți de pădure din Parcul Național Minkébé aflată în pericol critic de dispariție. Deoarece se estimează că aproape jumătate din toți elefanții de pădure din Africa Centrală trăiesc în Gabon, oamenii de știință consideră că o pierdere la această scară este un pas înapoi considerabil pentru viitorul speciei

Ne apropiem de puncte critice periculoase

În timp ce unele schimbări pot fi mici și treptate, efectelor lor cumulative pot declanșa o modificare mai rapidă și mai amplă. Când impacturile cumulative ating un prag, schimbarea devine auto-perpetuană, drezultând într-o modificare substanțială, adesea bruscă și potențial ireversibilă. Această valoare se numește punct critic. Semnalele de alarmă timpurii indică faptul că ne apropiem cu pași repezi de mai multe puncte critice globale:

1. Dispariția (moartea) în masă a recifelor de corali ar distruge...

zonele piscicole și protecția împotriva furtunilor pentru sute de milioane de persoane ce locuiesc în zone costiere.

2. Oprirea vortexului(gyre) subpolar, un curent circular la sud de Groenlanda ar modifica...

dramatic sistemul climatic în Europa și America de Nord.

3. Topirea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica Occidentală ar declanșa...

o creștere a nivelului mării de mai mulți metri, iar topirea permafrostului pe scară largă ar genera emisii masive de dioxid de carbon și metan.

Soluții: următorii cinci ani sunt esențiali pentru viitorul planetei

Deși echilibrul ecosistemelor este precar, punctele critice pot fi încă evitate dacă acționăm acum pentru a crește reziliența și a reduce efectele schimbărilor climatice și ale altor factori de stres. Avem acordurile și soluțiile globale necesare pentru a pune natura pe calea refacerii până în 2030, însă acțiunile actuale nu sunt suficiente. Pentru a menține o planetă vie, în care oamenii și natura să prospere, trebuie să intensificăm eforturile de conservare și să abordăm în mod sistematic cauzele pierderii biodiversității, transformând profund sistemele energetice, alimentare și financiare într-un mod echitabil și incluziv.

Transformarea sistemului alimentar
Sistemul nostru alimentar este cel care ne subminează capacitatea de a hrăni omenirea atât în prezent cât și pe viitor.
Află mai multe
Transformarea sistemului energetic
Modul în care producem și consumăm energia este principala cauză a schimbărilor climatice, cu efecte tot mai grave asupra oamenilor și ecosistemelor.
Află mai multe
Transformarea sistemului financiar
La nivel mondial, peste jumătate din PIB (55%) depinde de natură și de serviciile acesteia.
Află mai multe
Previous slide
Next slide

Câmpurile marcate cu steluță (*) sunt obligatorii.

*câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii
Nume*
Vei primi link de descărcare pe email, la adresa introdusă de tine
Sunt de acord sa fiu contactat telefonic de către WWF - România (Fondul Mondial pentru Natură)*
Hidden
DD dot MM dot YYYY

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole

Scroll to Top