Fotografiile pe care transportatorii de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și „păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice, arată o nouă monitorizare făcută de WWF pe baza informațiilor publice existente în platforma Inspectorul Pădurii.
Raportul detaliat al acestui studiu va a fi făcut public în luna mai. În acest scop, săptămâna trecută am organizat o întâlnire cu reprezentanții Gărzii Naționale Forestiere, autoritatea responsabilă cu controlul activităților din pădure, în care am prezentat și discutat rezultatele preliminare rezultate din monitorizarea desktop.
Prin acest studiu ne-am propus să înțelegem mai bine evoluția modului de operare al celor care introduc pe piață lemn recoltat ilegal, să analizăm eficiența SUMAL 2.0 și să aflăm factorii de risc de care autoritățile trebuie să țină cont atunci când își organizează controalele.
Am constatat că SUMAL 2.0 nu este conceput să facă o verificare automatizată a datelor introduse, ceea ce lasă loc multor erori. De aceea credem că România ar trebui să implementeze instrumente moderne, precum amprenta digitală a transporturilor de lemn. În felul acesta, autoritățile nu ar mai fi nevoite să analizeze 4 milioane de avize pe an, ceea ce este imposibil cu resursele disponibile, ci ar putea fi sesizate automat prin alerte punctuale și ar putea trimite controale țintite și eficiente.
Pentru realizarea studiului am folosit un eșantion la nivel național de aproximativ 3000 de avize primare, emise de transportatori profesioniști care au obligația sa înregistreze în SUMAL 2.0 și fotografiile mijlocului de transport cu materiale lemnoase, care să cuprindă întreaga încărcătură. Avizele analizate au fost distribuite pe județe în funcție de ponderea suprafeței împădurite a județului respectiv, raportată la suprafața totală a fondului forestier național. Astfel putem analiza informațiile și la nivel de Gărzi Forestiere.
Perioada monitorizărilor a fost 20 februarie – 29 martie, fiind disponibile ziua și ora în care au fost descărcate avizele pentru fiecare județ in parte.
În paralel, pentru al treilea an consecutiv, monitorizăm și în teren transporturile de lemn. Am comparat informațiile obținute astfel cu datele înregistrate oficial în sistemul SUMAL. Vom prezenta și rezultatele acestui studiu în următoarele săptămâni.
Facem aceste monitorizări pentru a trage atenția asupra soluțiilor care ar trebui incluse în proiectul noului Cod Silvic, aflat acum în lucru. Instrumentele pe care Ministerul Mediului le dezvoltă în prezent pentru „implementarea deplină a SUMAL” trebuie să răspundă provocărilor curente. De aceste procese, a căror direcție urmează să fie decisă în următoarele două luni, depinde succesul reformei pentru combaterea tăierilor ilegale.