România este pe cale să devină un exemplu pozitiv atât în Europa, cât și în întreaga lume, pentru modul în care luptă să își protejeze pădurile și biodiversitatea. Ministerul Mediului a anunțat că țara noastră folosește deja tehnologie avansată, precum inteligența artificială, pentru a efectua controale în pădure.
Într-un proiect pilot, acesta a făcut o primă analiză automatizată cu ajutorul GOOGLE a sute de mii de avize emise în luna noiembrie a anului trecut, care au presupus încărcarea în sistemul de trasabilitate a lemnului SUMAL 2.0 a peste 1,5 milioane de fotografii ale transporturilor de lemn.
Tipurile de nereguli „de finețe” identificate automatizat ne dau speranța că, în urma proiectului derulat de Ministerul Mediului în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, SUMAL va putea operaționaliza conceptul de amprentă digitală a transporturilor de lemn, susținut de WWF. Observăm că autoritățile au făcut pași concreți în această direcție, iar în SEAP, platforma electronică care asigură transparența în procesul de achiziții publice, contractul apare ca fiind deja atribuit.
Monitorizările făcute de WWF timp de trei ani consecutivi arată și ele clar că ilegalitățile din păduri continuă, ceea ce înseamnă că lupta împotriva acestora trebuie susținută de instrumente noi, care utilizează tehnici moderne. De aceea considerăm că un nou SUMAL 3.0 este necesar. Autoritățile au decis să înceapă lucrul la această platformă, care sperăm că va închide breșele pe care WWF le-a identificat încă de acum câțiva ani.
În paralel, vedem că Gărzile Forestiere și-au intensificat controalele tematice, urmând o abordare de riscuri, și că analizează, inclusiv cu ajutorul programelor de inteligență artificială, fotografiile atașate avizelor de însoțire a materialului lemnos prin SUMAL. Rezultatele arată că, uneori, chiar și o treime dintre aceste fotografii sunt neconforme, ceea ce confirmă și rezultatele expuse de WWF în urma unor evaluări independente.
Toate acestea au loc în contextul în care Parlamentul discută zilele acestea aprobarea unui nou Cod Silvic, care sperăm că va institui o noua arhitectură a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale, cum a fost asumată deja prin Strategia Națională pentru Păduri 2030.
Dacă autoritățile continuă să dezvolte proiectele începute, pentru a putea folosi tehnici moderne de monitorizare și control, și instituie reformele administrative asumate pentru silvicultură, credem că țara noastră ar putea închide cu succes procedura de infringement pe care Comisia Europeană a deschis-o împotriva României încă din 2020. Mai mult, SUMAL ar putea deveni un model de urmat deoarece recoltările ilegale de lemn și lemnul nefiscalizat afectează toate țările, nu doar pădurile din România.