Senatul a aprobat ieri Noul Proiect de Cod Silvic, cu majoritate de voturi și un singur vot împotrivă. Modificările semnificative aduse proiectului de lege ne permit să sperăm că viziunea asupra politicilor forestiere, exprimată prin Strategia Națională pentru Păduri, ar putea să prindă totuși contur în ansamblul ei – desigur, în acest sens trebuie să mizăm și pe legislația subsecventă care va urma.
După mai multe întâlniri și dezbateri în Parlament, complementar eforturilor realizate și de alți factori interesați, am reușit să convingem autoritățile că era nevoie de unele clarificări esențiale. Dincolo de refomele administrative din sectorul forestier care trebuie adoptate, ne preocupă păstrarea principiilor sustenabile de management care au stat la baza conservării biodiversității din România. Din păcate aceste principii sunt aduse în discuție la fiecare exercițiu de modificare sau de schimbare a cadrului legislativ forestier.
Totuși, prin repararea unor neajunsuri grave asupra cărora am atras atenția, modul în care proiectul de lege evoluează ne dă speranța că putem construi pe baza lui și în Parlament, cu susținerea Guvernului. Apreciem în acest sens deschiderea Ministerului Mediului și a membrilor parlamentului pentru luarea în considerare a celor mai importante amendamente susținute de WWF-România.
Actualul proiect pentru Codul Silvic va ajunge în Camera Deputaților, care este și Camera decizională, unde se vor realiza modificările și votul final. Vom urmări îndeaproape întregul parcurs al acestuia pentru ca punctele tari câștigate să rămână neschimbate, dar și pentru a încerca să aducem mai multă claritate în legătură cu transpunerea tuturor direcțiilor strategice adoptate de România prin Strategia Națională pentru Păduri 2030.
Cele mai importante modificări aduse Proiectului pentru Noul Cod Silvic
- Serviciile ecosistemice minimale includ acum obligativitatea asigurării regenerării pădurii, conservarea și ameliorarea biodiversității și asigurarea cu continuitate a producției sustenabile de lemn.
- Principiul continuității recoltelor de lemn este și pe mai departe afirmat și chiar consolidat pentru aplicarea unei silviculturi responsabile ca fundament pentru dezvoltarea unei bioeconomii forestiere durabile în România.
- Bunele practici ce definesc o silvicultură apropiată de natură sunt acum clar aplicabile și pentru pădurile cu rol de producție. Aceste practici includ în mod explicit: crearea și/sau menținerea peisajului forestier mozaicat; asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice; menținerea de lemn mort pe picior și pe sol în limitele ecologice necesare; menținerea și protejarea arborilor-habitat; constituirea de insule de îmbătrânire; menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită.
- Se instituie o standardizare a sortimentelor de lemn fasonat pentru a susține valorificarea superioară a masei lemnoase ce provine din pădurile proprietate publică astfel încât fiecărui sortiment să îi fie dată destinația industrială adecvată care să permită maximizarea valorii economice adăugate și utilizarea în cascadă a lemnului.
- Reinstituirea unui drept cutumiar pentru comunitățile locale în ceea ce privește colectarea de produse nelemnoase ale pădurii pentru propriul consum.
Soluții consistente pentru soluționarea problemelor de fond cuprinse în procedura de infringement privind implementarea EUTR și combaterea recoltărilor ilegale din România
- Stabilirea de sancțiuni disuasive privind recoltările ilegale de lemn. Astfel spre exemplu, supraîncărcările ce depășesc 20% din volumul declarat atrag răspunderea penală, dacă în cadrul unui an depășesc cumulat echivalentul a 5 m3.
- Sistemul informațional integrat pentru păduri va îndeplini o serie de funcții pentru creșterea eficienței și transparenței. Acesta ar trebui să furnizeze informații de interes public privind proveniența lemnului, trasabilitatea, circulația și comercializarea materialelor lemnoase. De asemenea, ar trebui să ofere informații pentru evaluarea de risc proprii autorităților competente și să orienteze controlul pe baza de evaluări de risc.
- Asumarea de către autorități a dezvoltării și punerii la dispoziție a instrumentelor moderne de monitorizare a pădurilor și transporturilor de lemn, în scopul combaterii practicilor neconforme.
Alte prevederi ale Noului Cod Silvic susținute de WWF
- Este definit conceptul de „comunități dependente de pădure” și se instituie cadrul legal pentru facilitarea accesului acestora la resursele oferite de pădure, pe care acestea le consideră un drept fundamental și de care depind. Măsurile de conservare elaborate prin planurile de management ale ariilor protejate vor trebui să ia în considerare interesele legitime ale acestor comunități. Valorificarea masei lemnoase și a produselor nelemnoase ale pădurii, precum și achiziționarea de servicii, trebuie să susțină în mod durabil dezvoltarea socio-economică a acestor comunități.
- Pădurile din afara Fondului Forestier Național vor fi gestionate pe baza unui nou set de norme agro-silvice, aprobate prin ordin comun al autorităților publice centrale pentru silvicultură și agricultură.
- Se păstrează principiile durabile privind amenajarea pădurilor din Fondul Forestier Național.
- Este avansată digitalizarea sectorului forestier și se creează premisele pentru reducerea birocrației. Se înființează Registrul Forestier Național ca parte a Sistemului informațional integrat pentru păduri, pentru evidența proprietăților din FFN, facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice, monitorizarea implementării serviciilor silvice și pentru acordarea de asistență și informații proprietarilor beneficiari de plăți ori utilizatori de servicii silvice.
Direcții strategice de acțiune pentru care se impune mai multă claritate în Noul Cod Silvic
- Facilitarea accesului la resursele forestiere pentru afacerile din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea socioeconomică a comunităților locale raportată la masa lemnoasă consumată. Cuantificarea contribuției lanțurilor valorice verticale raportate la resursa forestieră consumată. Este necesară mai multă claritate în privința utilizării durabile a resurselor de lemn obținute din pădure pentru a susține o dezvoltare durabilă a comunităților locale.
- Coordonatele principale ale trasabilității lemnului și prima introducere pe piață pentru a da sens devizei simplitate-transparență-eficiență. Arhitectura SUMAL trebuie să vizeze trasabilitatea materialelor lemnoase și, în mod distinct, trasabilitatea sortimentelor de lemn brut pe întregul lanț de custodie, până la prima lor transformare prin prelucrare. Actul de estimare a masei lemnoase nu ar trebui să aibă, din perspectiva statului, caracter de document de gestiune.
- Limitarea utilizării în compozițiile de împădurire pentru terenurile din afara fondului forestier național a speciilor lemnoase exotice invazive (cu excepția situațiilor în care folosirea acestora este reglementată prin Legea privind împădurirea terenurilor degradate).
- Fărâmițarea artificială a fondului forestier național asociată unei gestionări neunitare/neuniforme, prin continuarea sistemului de retrocedări haotice, care poate aduce prejudicii de mare impact din punct de vedere economic, social, dar și ecologic. Trebuie exceptată trecerea terenurilor din FFN proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia dacă acestea au aparținut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945.
- Precizarea clară a mecanismelor și surselor de finanțare care vor fi instituite pentru a asigura compensarea/despăgubirea proprietarilor de terenuri cărora le sunt impuse restricții.
Având în vedere complexitatea implicațiilor economice, sociale și de mediu pe care proiectul noului Cod Silvic le are, sperăm că propunerile noastre vor fi luate în considerare. România are parte acum de o oportunitate istorică, pe care trebuie să o valorifice.