De trei decenii, Raportul Planeta Vie, realizat de WWF, urmărește declinul alarmant al stării naturii. Cea mai recentă ediție arată că mărimea populațiilor de animale sălbatice scade într-un ritm îngrijorător. În același timp, raportul arată că natura se poate reface dacă societatea urmează căi concrete pentru declanșarea unor schimbări pozitive în sistemele energetic, alimentar și financiar.
Eforturile de conservare dau roade
Tigrul reprezintă unul dintre exemplele cele mai grăitoare. În 2010, mai rămăseseră doar aproximativ 3.200 de tigri sălbatici, iar specia lor părea să se îndrepte spre dispariție. Până în 2025, populația a crescut cu peste 70%, ajungând la aproximativ 5.700 de exemplare.
În 2025, țestoasa verde a devenit prima țestoasă marină reclasificată de la „amenințată cu dispariția” la „preocupare minoră”, după 50 de ani de eforturi depuse în peste 80 de țări unde aceasta avea locuri de cuibărit.
Toate aceste eforturi de refacere s-au întins pe zeci de ani. Cei implicați au continuat să meargă înainte chiar și atunci când rezultatele întârziau să apară, finanțarea scădea, deciziile politice puneau piedici sau eșecurile făceau progresul greu de văzut.
Ce le-a dat puterea să continue?
Un obiectiv clar, un plan adaptat pe măsură ce au învățat din mers, capacitatea de a acționa și, mai ales, perseverența de a nu renunța atunci când lucrurile au devenit dificile.
Psihologii numesc această combinație de factori „speranță”. Mai mult decât un sentiment, speranța devine un motor al schimbării profunde atunci când obiectivele clare, capacitatea de a acționa și direcțiile către schimbare se întâlnesc. Iar reziliența ne dă puterea de a merge mai departe atunci când apar obstacole.
Chiar se poate!
Există locuri în care natura se reface. În România, vedem astfel de schimbări în diferite forme: de la reconstrucția ecologică a unor zone degradate și soluții pentru o mai bună coexistență între oameni și urși, până la inițiative care aduc hrană sănătoasă copiilor din școli și creează oportunități pentru producătorii locali.
Sunt schimbări care nu s-au întâmplat peste noapte. Dar ele arată că, atunci când oamenii lucrează împreună și fiecare își asumă partea sa, lucrurile se pot schimba.
Chiar se poate: apa s-a întors la Mahmudia
O zonă umedă readusă la viață, beneficii economice măsurabile pentru comunitate și un progres care trebuie protejat.
În anii 1985-1989, în Delta Dunării, zona Mahmudia-Carasuhat a fost îndiguită și desecată pentru a fi transformată în teren agricol. Amenajarea nu a devenit funcțională pentru agricultură, iar ecosistemele naturale s-au pierdut. Apa a dispărut, habitatele specifice Deltei au fost degradate, iar zona nu mai putea oferi comunității beneficiile unei zone umede funcționale.
Între 2012 și 2016, Consiliul Local Mahmudia, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și WWF-România au realizat reconstrucția ecologică a 924 ha din fosta amenajare agricolă Carasuhat. Prin deschiderea controlată a digului, zona a fost reconectată la dinamica Dunării, iar regimul apei a fost îmbunătățit prin canale.
Reconectarea zonei cu Dunărea a creat condiții pentru dezvoltarea a cel puțin 18 habitate de importanță comunitară. Revenirea apei a permis refacerea vegetației și a habitatelor specifice zonelor umede. Monitorizarea din 2022 a identificat 77 de specii de păsări și a estimat peste 7.000 de indivizi pe suprafața restaurată de 924 ha. Natura refăcută este, astfel, o schimbare vizibilă și măsurabilă.
Chiar se poate: o lecție despre coexistență
Cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad era considerat orașul cu cel mai mare număr de interacțiuni om-urs din Europa. Specie strict protejată, ursul se confrunta aici cu o mare provocare: prezența frecventă a urșilor în localitate genera pagube, alerte repetate și situații de risc pentru locuitori și vizitatori.
Proiectul-pilot „Siguranță pentru oameni – protecție pentru urși” a fost inițiat de WWF-România și implementat în colaborare cu autoritățile locale, cu obiectivul transformării orașului în prima comunitate Bear-Smart din România.
Rezultatul raportat: daunele au scăzut de la 41 la zero, iar mesajele RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ 14 pe an.
Beneficiul pentru comunitate este direct: mai puține pagube, mai puține alerte și mai multă siguranță. Beneficiul pentru conservarea ursului este reflectat de reducerea situațiilor de conflict și de faptul că intervențiile letale sunt minime, în anumiți ani chiar zero.
Chiar se poate: hrană mai bună în școli, sprijin pentru producătorii locali
Achizițiile publice de alimente din România au fost mult timp dominate de criteriul celui mai mic preț. Astfel, în școli ajungeau adesea produse slab adaptate realităților locale și sezoniere, transportate pe distanțe lungi și asociate cu ambalaje inutile. Autoritățile aveau puține instrumente practice și puțină încredere pentru a aplica achiziții verzi, iar producătorii locali întâmpinau bariere în accesarea contractelor publice.
În parteneriat cu Municipiul Brașov, WWF-România a sprijinit trecerea de la „cel mai mic preț” la evaluarea calitate-preț în Programul pentru Școli. Brașovul a devenit in 2021 primul oraș din România care a preluat programul de la Consiliul Județean și a introdus criterii cuantificabile: minimum 10% produse certificate ecologic, minimum 30% produse de la producători locali, fermieri, cooperative sau asociații și minimum 10% produse furnizate prin lanțuri scurte de distribuție. Intervenția a combinat elaborarea unor criterii aplicabile, instruirea autorităților și furnizorilor și folosirea experienței locale pentru îmbunătățirea regulilor naționale.
Experiența Brașovului a demonstrat că achizițiile publice pot lua în calcul calitatea, certificarea și lanțul de aprovizionare, nu doar prețul și astfel, Ministerul Agriculturii a introdus raportul calitate-preț și criterii privind schemele de certificare și lanțurile de aprovizionare în documentația standard a Programului pentru Școli. Schimbarea are un impact potențial asupra a peste 1,9 milioane de beneficiari în fiecare an școlar.
Câmpurile marcate cu steluță (*) sunt obligatorii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Cum îmbunătățim legătura dintre cererea instituțiilor publice și oferta producătorilor locali?
Cum facem ca produsele locale să ajungă mai ușor în școli, grădinițe, cantine, spitale și alte instituții publice? Și ce trebuie să se schimbe pentru ca producătorii locali să poată răspunde acestor nevoi? Acestea au fost câteva dintre întrebările discutate la workshopul „Cum aducem produsele locale și prietenoase cu natura
Viitorul sturionilor depinde de ceea ce facem astăzi
Încă 3,000 de pui de nisetru au fost eliberați în Dunăre, la Gruia, în județul Mehedinți, pe 16 octombrie 2026, în cadrul proiectului LIFE-Boat4Sturgeon. De la începutul proiectului, WWF-România a contribuit la eliberarea a peste 73.500 de larve și pui de sturion în Dunărea Inferioară, pentru a ajuta la refacerea
Pășuni, arbori și păstorit: de ce contează sistemele agro-silvo-pastorale?
O pășune cu arbori nu este un teren neîngrijit. Poate fi un peisaj cultural în care pastoritul, vegetația lemnoasă și biodiversitatea se susțin reciproc. Gestionarea adecvată poate contribui la bunăstarea animalelor, la conservarea naturii la creșterea producției dar și a rezilienței fermelor în fața secetei și a temperaturilor extreme. Descarcă