După eșecul privind alocarea fondurilor europene pentru păduri în cadrul Planului Național Strategic (PNS), suntem nevoiți să plătim cu bani naționali pentru a ne proteja pădurile. În acest context, Hotărârea de Guvern aflată acum în dezbatere publică, prin care se acordă compensații proprietarilor de păduri care nu pot recolta lemn din cauza restricțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, este necesară. Pe lângă aspectele pozitive pe care le include, precum stabilirea modului în care sunt selectați beneficiarii, a cuantumului plății compensatorii și a modului în care întregul proces este controlat, există câteva elemente de care proiectul de HG nu ține cont și pe care ar trebui să le includă.
- Potrivit proiectului, se acordă compensații doar proprietarilor de păduri care dețin amenajamente silvice. Dar Codul Silvic spune că proprietarii care au mai puțin de 10 ha de pădure (la nivelul țării este vorba despre aproximativ 420.000 ha) nu au nevoie de amenajament pentru a recolta lemn. Cu alte cuvinte, dacă România decide să protejeze oricare dintre aceste păduri, proprietarii nu vor mai avea nici voie să extragă lemn, nici nu vor primi compensații deoarece nu au amenajamente silvice. Credem că, în baza unei documentații oficiale emise de administratorii ariilor protejate, situația acestora ar trebui inclusă în HG.
- Ne bucurăm când reușim să protejăm pădurile virgine și să le includem în Catalogul Național. Dar nu luăm în calcul că, deși ele sunt protejate, acest lucru se va vedea în amenajamentele silvice după ce vor fi modificate, o dată la 10 ani. Ceea ce înseamnă că proprietarii lor nu primesc plăți compensatorii pentru faptul că nu au voie să facă niciun fel de lucrări silvice până ce nu se face reface amenajamentul. Legea ar trebui să țină cont și de această situație.
- Pe de altă parte, se trimit plăți compensatorii către proprietarii care nu ar trebui să beneficieze de ele. Este cazul celor care dețin păduri unde restricțiile sunt parțiale, iar uneori chiar lejere. În cazul lucrărilor speciale de conservare, ar trebui să primească compensații doar proprietarii care, prin intervențiile silvice, nu recoltează mai mult de 10% din masa lemnoasă pe picior într-un deceniu întreg.
- Există păduri regenerate în zonele de protecție, pe fostele pajiști, unde proprietarii nu pot nici să-și desfășoare activitatea de pășunat, căci e protecție strictă, nici să le taie. Este vorba despre Pădurile Nimănui, lăsate în afara fondului forestier și administrate de două ministere, al mediului și al agriculturii. Ar trebui ca proprietarii acestora fie să poată să își recolteze lemnul, fie să primească compensații.
„Vrem ca micii proprietari să nu fie lăsați în afara legii pentru că, în acest caz, pădurea este cea care suferă cel mai mult. Vrem ca procesul de includere a pădurilor virgine în Catalogul Național să fie ușurat, iar cei care au făcut asta să beneficieze de plăți compensatorii. Și să fie luate în calcul și Pădurile Nimănui”
WWF a solicitat încă de la început ca Planul Național Strategic să ia în considerare alocarea unor plăți pentru pierderile de venit pe care proprietarii de păduri le înregistrează. Din păcate, solicitările noastre nu au fost luate în calcul. Iată că, acum, acest proces se realizează cu bani naționali, printr-o Hotărâre de Guvern care poate fi mult îmbunătățită.