Miercuri, 3 mai, a avut loc dezbaterea proiectului de Ordin de Ministru privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos), prilej de expunere a poziției WWF – Fondul Mondial pentru Natură și de exprimare a îngrijorării față de prevederile conținute de acest proiect și, mai ales, față de fundamentarea științifică pe care acestea se bazează.
În opinia WWF, în acord cu cea a Federației Coaliția Natura 2000, anumite prevederi conținute de proiectul de ordin ar putea produce dereglări semnificative în structura și dinamica populației de urs și ar putea afecta pe termen lung starea de sănătate și statutul de conservare a populației (prin extragerea cu precădere a masculilor dominanți), motiv pentru care reprezentanții Federației Coaliția Natura 2000 au solicitat retragerea acestei propuneri. Argumentele care stau la baza acestei solicitări și care au fost prezentate în dezbatere se referă la:
Prin OM anterior, 723/2022, prin care s-a stabilit o cotă de prevenție de aproximativ trei ori mai mică, adică de 140 de exemplare de urs, repartizată la nivel județean, s-au realizat doar 63 de recoltări – 45% din total (conform datelor de pe site-ul Ministerului Mediului). Iar pentru exemplarele nerecoltate, există posibilitatea de emitere a unui ordin modificator, prin care să se prelungească valabilitatea OM 723/2022 și pe anul în curs. Din moment ce o cotă mult mai mică, acordată în scopul prevenției pagubelor nu a fost realizată, prezenta propunere de Ordin de Ministru nu este justificată.
Ne îngrijorează posibilitatea de a extrage exemplare mari, sălbatice, care nu sunt problematice, pe alte criterii decât cele ce țin de domeniul conservării speciilor strict protejate, un număr de 426 de urși din populație, cu vânători inclusiv străini.
În plus, orice derogare de la statutul de conservare se poate face doar în lipsa altor alternative satisfăcătoare și pe baza unor date certe referitoare la mărimea populației, care ar trebui să cuprindă inclusiv informații despre structura populației, raportul pe sexe și clase de vârstă. În plus, ca derogarea să-și producă efectele și să-și atingă scopul, ar trebui eliminați din populație urșii problematici care provoacă conflicte, în urma monitorizării acestora, dacă într-adevăr se dorește reducerea pagubelor economice și protejarea sănătății și integrității omului.
În același timp, un număr mult mai mic de urși, respectiv 60, care într-adevăr ar putea provoca pagube și probleme, pot fi extrași din populație din cota de intervenție. Considerăm că această cotă de intervenție ar trebui în continuare aplicată în spiritul OUG 81/2021 privind intervenția de urgență. Altfel, nu reiese urgența rezolvării unor conflicte iminente.
Având în vedere că o parte importantă din fondurile cinegetice se află parțial sau total în arii naturale protejate de interes comunitar și național, în care vânătoarea este permisă, dintre care unele au fost desemnate chiar pentru protecția speciilor de carnivore mari, considerăm că analiza cotelor de prevenție propuse la specia urs ar trebui să țină cont în fiecare caz în parte de prevederile planurilor de management aprobate ale ariilor naturale protejate, sau dacă acestea nu există, de seturile de măsuri de conservare cu caracter provizoriu existente.
Astfel, ar trebui ca Ordinul de Ministru să facă distincția clară și să existe precizarea explicită a numărului de urși care se propun a se recolta în arii naturale protejate de interes național și comunitar și în afara acestora.
În opinia noastră, tratarea unor specii strict protejate fără a se ține cont de existența ariilor naturale protejate în care acestea trăiesc și fără a exista o analiză detaliată privitoare la impactul asupra ariilor naturale protejate și a conformării la prevederile planurilor de management, extragerea unor exemplare fără a exista condiții și decizia administratorilor ariilor naturale protejate cu privire la modul de selecție a exemplarelor care se pot extrage din populație în scop de prevenție prin reducerea populației, lipsa analizei în fiecare caz în parte a alternativelor acceptabile la extragerea exemplarelor de urs în scop de prevenție (în condițiile în care referatul de aprobare a acestui ordin menționează acest lucru) mai ales în contextul actual, în care există Ordonanța de Urgență 81/2021 aprobată prin legea 197/2022, care reprezintă o alternativă promovată chiar de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, constituie o încălcare flagrantă a Directivei Habitate 92/43/CEE și a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 57/2007 “privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice”, aprobată prin legea 49/2011.
Critica detaliată la adresa studiului, formulată împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 poate fi consultată aici
”N-ar trebui să privim vânătoarea ca fiind unica soluție în reducerea conflictelor cu urșii. Până în 2016 am avut parte de un sistem similar, iar numărul pagubelor nu a scăzut, iar dacă se va ajunge să se aplice același principiu, e foarte posibil să ne confruntăm cu aceleași probleme: vom avea în continuare pagube, vom vedea în continuare oameni răniți, atacuri la stâne sau gospodării din anumite zone. În plus, față de anii anteriori, în care am avut o cotă de 140 de exemplare, fără a fi epuizată, acum se introduce vânătoarea cu străini, ceea ce ar putea deschide porțile unor anumite abuzuri. De obicei, urșii problematici sunt urșii de talie mai mică, fără o mare valoare economică. Iar studiul recomandă extragerea masculilor mari, dominanți, în detrimentul urșilor problematici. Vrem să vedem că se aplică principii sănătoase, care să garanteze că numărul conflictelor și al incidentelor cu urșii vor scădea și că omul și bunurile acestuia vor fi în siguranță, în timp ce urșii sălbatici, cu comportament normal vor fi menținuți în populație, în habitatul lor natural. În plus, trebuie implementat un pachet de soluții, care să trateze și cauzele, nu doar efectul habituării urșilor. Nimeni nu vrea să fie în conflict cu ursul. Viața și bunurile oamenilor trebuie, fără îndoială, protejate și apărate.” a declarat Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România.
Având în vedere derularea de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a Proiectului Național care urmărește și estimarea populației de urs prin metode genetice din fonduri Europene, considerăm că utilizarea unui studiu realizat prin metode clasice ca bază pentru alocarea unei cote de prevenție de eliminare a unui număr de 426 de urși, fără criterii care să vizeze exemplarele problematice, nu respectă principiul elementar al precauției în luarea deciziilor de mediu. Se pune întrebarea dacă, în acest caz, se justifică în continuare derularea proiectului european în a cărui justificare, cu siguranță, a fost menționată și necesitatea unei mai bune estimări și gestionări a populației de urși.
”Credem cu tărie că soluțiile cu adevărat viabile, cu șanse să rezolve probleme atât de complexe sunt cele identificate cu implicarea tuturor actorilor relevanți. De aceea ne exprimăm speranța că se va ajunge la o abordare echilibrată, integrată, transdisciplinară.” a declarat Cristian-Remus Papp.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România, [email protected], +40745.891.929
Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF România, [email protected], +40757.176.467