București, 2 februarie– Astăzi, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede, urmare a semnării Convenției Ramsar în anul 1971, un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acţiune la nivel naţional şi internaţional, în vederea conservării şi utilizării raţionale a zonelor umede şi a resurselor acestora. România a aderat la Convenție în ianuarie 1991, iar până în momentul de față ne bucurăm de 19 situri Ramsar. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, WWF-România reamintește importanța conservării zonelor umede și premiază școlile din lungul Dunării pentru implicarea în activități dedicate biodiversității.
Zonele umede se găsesc pretutindeni în apropierea râurilor și luncilor inundabile temporar sau permanent. Acestea sunt recunoscute ca surse importante de apă potabilă, hrană și casă pentru peste 100 000 de specii de plante și animale la nivel mondial. În ciuda faptului că acoperă doar 3% din suprafața Pământului, zonele umede stochează 30% din totalul de carbon, dublu față de păduri. De asemenea, acestea joacă un rol important în fața inundațiilor, lucrând sub forma unui burete ce absoarbe surplusul de apă rezultată în urma ploilor torențiale sau a dezghețării zăpezii primăvara.
Cu toate acestea, zonele umede sunt catalogate adesea drept zone inutile, folositoare în alte scopuri, cum ar fi agricultură sau drept zone de pășunat. Conform Raportului Planeta Vie, realizat de WWF, în ultimii 100 de ani s-a pierdut 64% din totalul zonelor umede la nivel mondial. Principalele cauze sunt desecarea și schimbarea destinației terenurilor, lucrările de infrastructură și amenajările cu diguri și baraje, respectiv poluarea.
De 10 ani, WWF-România desfășoară proiecte de refacere și conservare a zonelor umede din lungul Dunării. Susținem renaturarea zonelor desecate, gestionarea înțeleaptă a zonelor umede existente, realizarea unor politici care să ia în considerare serviciile de mediu pe care le oferă aceste zone și schimbarea obiceiurilor de consum prin acțiuni de conștientizare și educație.
Conservarea și refacerea zonelor umede, în special a luncilor inundabile, trebuie să devină o prioritate pentru societatea românescă. Prin programele derulate în lungul Dunării, WWF a demonstrat cum refacerea zonelor umede poate aduce beneficii comunităților locale. Trei zone de reconstrucție ecologică a luncii Dunării, însumând aproximativ 3 000 ha (la Confluența Olt-Dunăre, Mahmudia și Gârla Mare), au fost sau sunt în curs de renaturare prin efortul susținut de parteneriate ale WWF și comunităților locale. Ne dorim ca tot mai multe autorități, companii, comunități să înteleagă și să sprijine inițiativele pentru refacerea și menținerea luncilor inundabile, pentru beneficiul oamenilor și al naturii, a declarat Cristian Tetelea, coordonator proiecte bazinul Dunării, WWF-România.
Școlile din lungul Dunării au spus Școala mea sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede
Peste 200 de elevi din școlile alături de care am lucrat în ultimii ani în lungul Dunării au sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede în cadrul unui concurs interșcolar organizat de WWF-România. Este vorba de Școala Gimnazială Giuvărăști, Școala Gimnazială Gîrcov, județul Olt, Școala Gimnazială Vânjuleț, județul Mehedinți și Liceul Tehnologic „Vasile Bacalu”, Mahmudia, Tulcea. Tinerii au descoperit biodiversitatea și importanța zonelor umede cu ajutorul lecțiilor susținute fie de profesori, fie chiar de către ei, prin vizite pe teren și activități de ecologizare a luncii, fotografie, carnaval și, chiar o… salată a biodiversității. În urma concursului, Școala Gimnazială Giuvărăști, județul Olt a câștigat premiul cel mare, ce constă într-o trusă completă de analiză a apei, iar celelalte școli au primit atlase școlare și reviste tematice.
Proiecte WWF- România în lungul și în Delta Dunării (în derulare):
RECO Mahmudia
Planul de management a sitului Natura 2000, Blahnița
LIFE+ Protejați Sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!
Promovarea potențialului de reconstrucție ecologică din lungul Dunării în România
Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția ecologică a Luncii Dunării