p1013965

Scrisoare cu referire la Studiile privind impactul asupra mediului pentru proiectele Construire microhidrocentrală Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2

Către:               Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin
În atenţia:         Dlui. Marius Vodiță, Director executiv
Cc :                   Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
                          Administrația Națională Apele Române
Referitor la:      Studiile privind impactul asupra mediului pentru proiectele Construire microhidrocentrală Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2

Stimate Domnule Director,

Prin prezenta, solicităm emiterea unei decizii de respingere a solicitării acordului de mediu pentru proiectele sus-menționate, din următoarele motive:

1. Restricții legislative privind autorizarea proiectelor sus-menționate

a. Aviziul de mediu la Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020, punctul III.2.b) prevede „evitarea implementării unor proiecte care presupun modificări ale cursului, debitului sau nivelului apei în interiorul ariilor naturale protejate în care apa joacă un rol important în menținerea habitatelor/speciilor sau pe o distanță de 20km amonte de acestea.” Mai mult decât atât, punctul III.2.c) prevede „evitarea implementării unor proiecte care, chiar în situația localizării în exteriorul unor arii protejate, pot amenința habitatele unor specii considerate periclitate.” Proiectele MHC Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2 se află la mai puțin de 20km amonte de ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș, declarat pentru protecția speciilor de pești și a vidrei.

b. Proiectele sunt situate între siturile ROSCI0375 și ROSCI0226, putând genera un impact semnificativ asupra amândurora. Multe dintre speciile identificate, dar și unele specii despre care există certitudinea că ar fi prezente, chiar dacă nu au fost identificate de către evaluator (racul de ponoare, vidra) sunt specii prezente în anexele 4 A și 4 B din OUG 57/2007, aprobate prin legea 49/2011. Conform articolului 33 din OUG 57/2007, ”(1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic”. 

2. Nereguli procedurale 

a. Faptul că nu a fost solicitată parcurgerea Evaluării Adecvate și nu au fost consultați administratorii și custozii ariilor protejate învecinate este contrar prevederilor art. 28(2) din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice – „Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.” și prevederilor art. 28(11) din OUG 57/2007 „Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, în vederea luării în considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi consultaţi de către autorităţile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activităţilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.”

b. Faptul că nu a fost solicitată parcurgerea Evaluării Adecvate este de asemenea contrar Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din 13.01.2010, care prevede la paragraful 1 faptul că „Această evaluare (n.a. evaluării adecvate) este obligatorie pentru orice PP care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar, singur sau în combinaţie cu alte PP, care se află în procedură de reglementare sau sunt prevăzute în strategii de dezvoltare.”

c. Râul Nera este singurul râu din țară cu un sector cu stare ecologică foarte bună, conform ultimei versiuni a planului de management bazinal realizat de ANAR. Aceste investiții, fără o evaluare conform dispozițiilor art. 4.7. a Directivei Cadru privind Apa și legislației naționale aferente pot duce la o degradare a stării ecologice a râului Nera și respectiv încălcarea legislației europene în domeniu. În acest sens, menționăm soluția Curții Europene de Justiție în cazul Weser (din 1 iulie, 2015)[1] conform căreia curtea a decis că directiva UE obligă statele membre să nu avizeze proiecte care dăunează râurilor și lacurilor și pun în pericol starea lor funcțională. Astfel, este suficient să nu fie îndeplinită o singură componentă de calitate, cum ar fi afectarea florei și faunei râului sau diminuarea conținutului de oxigen, pentru a rezulta o deteriorare a stării ecologice. În baza principiului precauției în luare deciziei – care de altfel este invocat în studiile de impact, investitorul ar trebui să dovedească că prin proiectul în cauză, nu se va deteriora nici o componentă de calitate a corpului de apă pe care se propune proiectul, fapt puțin probabil.

d. În procedura de autorizare trebuie să se țină cont de avizul/acordul pentru scoaterea terenului din fondul forestier, aviz solicitat prin Certificatele de Urbanism nr. 2/29.04.2015, respectiv 3/29.04.2015. 
Lacune ale Studiilor de Evaluare a Impactului asupra Mediului
 
3. Lacune ale Studiilor de Evaluare a Impactului asupra Mediului

a. Scopul declat al elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (pag. Vii[2]) este „obţinerea de către SC Semenic Energy a Acordului de Mediu pentru realizarea proiectului Construire Microhidrocentrală Nera 1, construire captare, construire conductă de aducţiune, racordare la SEN, Caraș-Severin și Timiș.” Conform OUG 164/2008, scopul Studiului de Evaluare ar trebui să fie acela de a „identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă, conform legislaţiei în vigoare”.

b. Literatura de specialitate menționată în ambele studii (pag. viii) nu include ghiduri specifice bazinului Dunării recomandate de către ICPDR, aplicabile râurilor din această regiune geografică/bazin;

c. La paragraful 1.4 Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia (pag. 3) se arată că lucrările propuse includ și realizarea unor soluţii de racord la rețeaua electrică națională, prin cablu LES 20KV, îngropat, pe o distanţă de 10300 m, pentru CHE Nera 1. Pentru CHE Nera 2.1 și Nera 2.2 nu sunt precizate lungimile rețelelor de conductori electrici. De asemenea, nu sunt prezentate traseele pe care vor fi dispuse aceste cabluri, punctul de conectare la rețeaua electrică națională, detalii privind impactul asupra mediului al realizării acestor linii electrice subterane. Realizarea lor va presupune îngroparea la adâncimi impuse de normativele din domeniul energetic. Luând în considerare specificul solului din zonă, se apreciază că lucrările de îngropare a cablurilor se vor face automatizat, folosind utilaje specifice, având un impact puternic asupra mediului. Astfel, zona afectată de lucrările aferente celor trei hidrocentrale este mult mai mare decât cea prezentată în cele două studii;

d. În secțiunea 1.4.1. Pragul de captare la pag. 4 este prevăzut un bazin deznisipator amplasat în imediata apropiere a captării, cu rolul de a curăţa apa de impurităţi, în special de sedimente (nisip). Acest mecanism este extrem de nociv pentru habitatele din aval datorită temporizării aleatorii.

e. În cele două studii la pagina 5 se precizează: Centrala hidroelectrică de mică putere este o construcţie de dimensiuni reduse, ce urmează a ocupa 443 mp. Aceasta se va construi urmând tehnologii clasice (fundaţii de beton, ziduri portante, stâlpi de rigidizare din beton, planşee din beton, tencuieli, plăci armate, şarpante, etc.), toate urmând o arhitectură ce urmează a fi integrată atât în specificul arhitectural al zonei, cât şi în peisajul specific de munte, prin utilizarea de materiale de construcţii din oferta locală.” La aceeași pagină se adaugă: „Închiderea se realizează cu panouri metalice termoizolante multistrat, finisate pe ambele feţe, iar golurile de iluminare vor fi închise cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Compartimentările sunt realizate din zidărie”. Cele trei centrale vor fi în fapt hale din plăci metalice și tâmplărie de aluminiu cu geam termopan cu impact vizual în totală discordanță cu zona sălbatică în care vor fi realizate. La pagina 95 sunt prezentate două figuri care ilustrează două clădiri care adăpostesc microhidrocentrale. La una dintre figuri legenda precizează „Aspectul unei clădiri destinate adăpostirii turbinelor încadrată în peisaj prin utilizarea de materiale locale şi a unei arhitecturi specific montane”. Cele două figuri nu sunt corelate cu proiectele propuse pe râul Nera deoarece:

i. la centralele de pe Nera se propune utilizarea de panouri metalice și tâmplărie din aluminiu;
ii. suprafața ocupată de fiecare din cele trei clădiri aferente MHC Nera1, Nera 2.1 și Nera 2.2 este de 443 mp, mult mai mare decât suprafața aproximată pentru clădirile din cele două imagini;

f. La pagina 5 din Studiul privind Nera 2 se precizează „vor fi construite două centrale având aceeași suprafață de 443 mp:- prima centrală MHC Nera 2.1 cu o putere de 0,5 MW se va amplasa la cota 421 mdM, în dreapta drumului forestier în sensul de urcare; – a doua centrală MHC Nera 2.2 cu o putere de 0,5 MW se va amplasa la cota 370 mdM, pe malul stâng al râului Nera, între drumul forestier și albie”. Poziția celor două centrale este precizată ambiguu. Poziționarea MHC Nera 2.2 între drumul forestier și albia râului presupune existența unei distanțe de minim 20-25 m între cele două elemente, pentru a nu fi afectată albia minoră.

g. La punctul 1.5 Durata etapei de funcționare a ambelor documente este menționat ansamblul MHC gaze naturale, dovadă a faptului că documentul este realizat într-o mare măsură prin metoda copiere/lipire;

h. Secțiunea 1.6 Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției (pag. 12) este incompletă;

i. Secțiunea. 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele (pag. 12-14) nu prezintă un set de alternative la proiectul în cauză, inclusiv producerea de energie din alte surse regenerabile. Mai mult decât atât, Secțiunea 1.9.1 Localizarea geografică și administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect nu prezintă nicio alternativă de amplasament. Nu în ultimul rând, în studiile de impact nu au fost analizate soluții alternative de efectuare a captărilor și impactul acestora. Se impune analizarea acestor soluții tehnice astfel încât să fie aleasă varianta care atrage cel mai mic impact asupra ecosistemului.

j. Deși la secțiunea 1.9.6 Zone de protecție sanitară este menționată o captare de apă pentru alimentarea localităților de pe teritoriul comunei Prigor și sunt transmise spre avizare simultan proiectele MHC Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2, impactul cumulativ al tuturor acestor proiecte nu este analizat. Atragem atenția asupra faptului că parte din debitul izvoarelor Nerei este deja captat în diverse alte scopuri (a se vedea plan de management al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului).De asemenea, la acest punct este menționat faptul că „Mai mult decât atât, proiectele de MHC funcţionează ca trepte mecanice de reducere a poluării (reducerea încărcării cu suspensii), fiind prevăzute bazine de deznisipare, limitând şi transportul solid, prin contribuţia pe care o aduc la diminuarea undelor de viitură. MHC contribuie şi la o mai bună aerare (oxigenare) a apelor, prin
” Această informație este incorectă, avânt în vedere faptul că:

– Reducerea încărcăturii cu suspensii este temporară, fiind făcută cu spălarea automată a denisipatorului;
– Undele de viitură nu sunt diminuate semnificativ, nefiind prezente acumulări;
– Oxigenarea apei nu este efectuată, având în vedere faptul că apa nu intră în contact cu aerul pe traseul conductei și în turbină

k. În secțiunea 4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului (pag. 51) nu este amintită captarea pentru apă potabilă menționată în secțiunea 1.9.6 Zone de protecție sanitară.

l. Secțiunea 4.1.4 Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apă analizează doar potențialul impact în general asupra corpului de apă. Lipsește însă o evaluare specifică a impactului fiecărui proiect și al impactului cumulativ al celor 3 MHCuri (Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2) din punct de vedere al stării ecologice a apei, inclusiv a elementelor hidromorfologice. Este vorba, în fapt, de trei centrale care presupun amenajări hidroenergetice între cotele 627/628 mdM și 370 mdM cu o lungime totală a conductelor de aducțiune de 10629 m. Spre exemplu, pragul de captare pentru MHC Nera 2.1 și 2.2 este realizat la cota 475 mdM iar centrala aferentă MHC Nera 1 este realizată la cota 475.5 mdM. Zona cuprinsă între cotele 475.5 mdM și 475 mdM va fi puternic afectată de amenajările hidroenergetice cumulând o centrală (443 m2 amprentă la sol), o stație de transformare și o captare.Mai mult decât atât, în cadrul paragrafului Aprecieri asupra debitului de servitute este precizat faptul că “La curgerile structurate, se adaugă scurgerile de pe versanţi, curgerile difuze, etc. Astfel la, debitul de servitute se apreciază că se vor adăuga debite de încă cel puţin minim 0.3mc/s în condiţii de minim hidric”. Această ipoteză nu este validă în perioadele de secetă.

m. La pagina 87 este precizat faptul că ”Studiul speciilor de peşti s-a făcut prin observare directă și cu ajutorul camerelor subacvatice de prelevare a imaginilor, urmând a continua prin metoda de electronarcoză (electrofishing), ulterior obținerii unei autorizații speciale, conform prevederilor legale în vigoare.” Metodele folosite nu sunt adecvate evaluării de ihtiofaună. Aceasta ar fi completă doar după prelevarea de probe prin electronarcoză. În acest sens, solicităm transmiterea rezultatelor studiului de ihtiofaună.

n. La pagina 91, printre speciile de pești prezente în zonă se enumeră și specia Barbus meridionalis, specie Natura 2000 care este prezentă atât în formularul standard al sitului din amonte (ROSCI0226 Semenic-Cheile Carașului) cât și în cel al sitului din aval (ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș). Implementarea acestor proiecte ar funcționa ca o barieră între populația din aval și cea din amonte. De asemenea, este menționat faptul că „Se menţine prezenţa păstrăvului, însă la densităţi scăzute, fiind rare exemplarele mature, de peste 20 cm.” Această concluzie nu poate fi trasă fără efectuarea unei evaluări complete a ihtiofaunei. Există studii care menționează pe râul Nera un fond ridicat de salmonide[3].

o. În secțiunea 5.2.2. Metoda de evaluare a indicilor globali de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului (pag. 108) este menționat: “Coeficientul I4 pentru tronsonul analizat, ca urmare a implementării proiectului MHC Nera1 este semnificativ, fiind preconizată menţinerea unui debit de servitute de minim 30%, fapt ce corespunde unei reduceri de aproximativ 60-70% a lăţimii de curgere la debite lunare minime”. Însă, conform notei de confirmare de comandă nr. 224/2010 emisă de către «Administrația Națională Apele Române« – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (pag. 51), debitul de servitute poate coborî până la 20% din debitul mediu multianual.

p. În secțiunea 9.3.3. Pentru factorul de mediu biodiversitate (pag. 151) este menționat faptul că ”Zona de implementare a proiectului se regăseşte în afara unor arii de protecţie naturală, demonstrându-se astfel circumstanţial şi lipsa unor elemente de interes aparte bio-eco-cenotic.” Absența speciilor protejate nu poate fi dedusă doar din faptul că secțiunea de râu este în afara ariilor protejate, cu atât mai mult cu cât proiectele sunt amplasate între cele două situri Natura 2000 propuse pentru protecția speciilor de pește.În aceeași secțiune este menționat faptul că „În urma evaluărilor de teren din perioada 2010-prezent nu au fost identificate populaţii semnificative de specii de interes conservativ particular şi care în urma implementării proiectului ar putea intra într-un declin accelerat care să conducă la o afectare profundă a biocenozelor naturale.” Acest fapt este datorat utilizării metodelor de evaluare inadecvate, întru-cât specii precum Cottus gobio (zglăvoaca) sau Austropotamobius torrentium (racul de ponoare) sunt prezente în zonă, iar conectivitatea se realizează prin cursul principal al râului Nera.
De asemenea, nu sunt menționate detalii concrete cu privire la studiile ihtiologice realizate (echipa și coordonatorul studiului ihtiologic, locațiile unde au fost făcute prelevări raportat la locațiile principalelor componente ale MHC-urilor, fotografii cu speciile capturate, etc.).
Nu în ultimul rând, este menționat faptul că „În aceste condiții a fost considerat un impact asupra factorului de mediu biodiversitate, în limite admise, fără a conduce la afectarea acestuia decât pe termen scurt (etapele de construire), lipsind şi o afectare pe termen mediu și lung;” Această concluzie este eronată, fiind bazată pe metodele incorecte folosite în elaborarea Studiului.

q. Din Studii lipsesc detalii legate de scările de pești care să poată ajuta la determinarea eficienței acestora. Mai mult decât atât, este imposibil de determinat dacă aceste scări vor fi funcționale în contextul în care nu se cunosc exact nevoile speciilor de pești prezente.

r. Aducțiunile pentru cele trei centrale vor fi realizate din peste 10,6 km de conductă cu diametru nominal DN=1,200 m și diametru exterior De=1,229 m. Îngroparea acestei conducte sub cota de îngheț („La stabilirea adâncimii şanţului se va ţine cont de faptul că montarea conductei în poziţie definitivă va fi sub adâncimea de îngheţ, respectiv la o adâncime de 1,00 m măsurată de la suprafaţa solului la generatoarea superioară a conductei”, pagina 7 din cele două studii) presupune realizarea unui canal de peste 10,6 km cu cel puțin 1,23 m lățime și 2, 23 m adâncime. Acest calcul contrazice mai multe paragrafe din cele două studii, după cum se exemplifică în continuare:

– “Lățimea culoarului de lucru este de aproximativ 2m, reprezentând zona de excavaţie propriu-zisă cu lăţimea de 1m şi zona de depozitare temporară a materialului excavat, în imediata proximitate, ce urmează a ocupa tot o lăţime de 1m”. S-a arătat că lățimea zonei de excavație trebuie să fie mai mare de 1,23 m, iar volumul de material excavat (aproximativ 2,74 m3 aferenți unui metru liniar de excavare) se apreciază că va acoperi o bandă de lățime de cel puțin 2,5 metri. Rezultă un culoar de lucru (suprafață afectată) de aproximativ 4 metri lățime și peste 10,6 km lungime (pentru cele două amenajări); Volumul mare de material excavat poate fi depozitat spre panta dealului (acoperind zonă de vegetație) sau spre albia râului. Se apreciază că pentru a evita surparea materialului excavat în canal (gravitațional și din cauza aluviunilor), constructorul va opta pentru depozitarea pe partea dinspre albia râului;
– „asamblarea firului de conductă în şanţ în poziţie definitivă se va realiza prin suduri executate „la poziţie” în gropi de poziţie” (pagina 8); „Operaţiile după montarea conductei în poziţie definitivă sunt: – verificarea şi izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de poziţie; – executarea „picioarelor de pământ” pentru asigurarea stabilităţii conductei, în zonele cuprobabilitate mare de inundare naturală a şanţului; distanţa maximă între „picioare” : cca. 10 m, înălţimea minimă a „piciorului” : cca. 3 m” (pagina 8). Aceste aspecte tehnologice vor determina lățimi și adâncimi de excavare mult mai mari decât banda de 1,23 m precizată anterior;
– la pagina 12 se precizează „În acest sens arătăm că în cazul conductei de aducţiune asociate MHC Nera 1, proiecţia de suprafaţă a zonelor traversate se suprapune în cea mai mare parte cu amprenta drumului forestier”. Această prevedere este contrazisă de paragraful “Se realizează curățarea zonei de vegetația de pe traiectoria conductei de aducțiune; lucrările nu presupun afectarea fondului forestier național și astfel defrișări ale unor arborete, dat fiind faptul că traseul conductei urmărește ampriza (de partea dreaptă) a drumului forestier existent, sau lucrări conexe acestuia (rigole, acostamente, etc.). Vor fi în mod excepțional înlăturați arbori izolați, a căror sistem radicular a fost afectat de excavații și care reprezintă elemente de risc de prăbușire în viitor”. Lățimea zonei de lucru necesară pentru canalul de îngropare a conductei și pentru depozitarea materialului excavat este de aproximativ 4 m. Această lățime nu  poate să se suprapună peste drumul de acces, deoarece nu ar mai permite deplasarea utilajelor de lucru; În plus, în zonele în care sunt prevăzute clădiri, funcțiunea terenului este aceea de pășune împădurită, ceea ce presupune defrișări ale unor arborete.

s. Studiile nu țin cont de obiectivele strategice ale României privind schimbările climatice, în special adaptarea la schimbările climatice și de  impactul pe care infrastructurile propuse (în principal regularizare, amenajare, îndiguire, apărări mal, etc.) îl au asupra biodiversității  și, implicit, asupra capacității de adaptare la schimbările climatice pe termen mediu și lung.  Studiile de impact nu prezintă în mod obiectiv impactul cumulativ al celor poua proiecte cu privire la modul în care funcțiile de adaptare la schimbările climatice vor fi afectate. Mai mult decât atât, nu se prezintă detalii privind turbinele hidraulice instalate, puteri instalate, debite turbinate, etc., indicându-se doar valori estimative ale energiei produse. Astfel, pentru MHC Nera 2.1 și 2.2 se estimează un aport total de energie de 1MWh. Hidrocentrala Porțile de Fier I are o putere instalată de 1150 MW, din care o creștere de 116 MW obținută prin retehnologizarea realizată în urmă cu 15 ani. La nivelul anului 2010 puterea instalată a centralelor electrice din România a fost de 20878 MW. Puterea totală instalată a centralelor hidroelectrice a fost de 6482 MW, reprezentând 31,04% din total. Retehnologizarea hidrocentralelor de mare putere conduce la creșteri mult mai mari ale producției de energie din surse regenerabile, în comparație cu construirea de noi microhidrocentrale. Până în prezent au fost retehnologizate hidrocentralele de pe Dunăre și de pe Olt, care asigură cea mai mare cotă de energie produsă din surse hidro, fiind demarate procese de retehnologizare și pentru alte hidrocentrale (CHE Vidraru pe Argeș, sistemul hidroenergetic Bicaz-Stejaru). Retehnologizările unei hidrocentrale vizează în special echipamentul hidraulic (turbina hidraulică)  având impact nesemnificativ asupra mediului. În ultimii ani, politica operatorului sistemului energetic național a determinat perioade în care apa din marile baraje a fost deversată fără a fi turbinată, aspect care arată că apariția de noi microhidrocentrale nu este impusă de nevoia de creștere a producției de energie.

t. În cele două studii nu se furnizează detalii privind debitul turbinat (apa care trece prin turbine)  la cele trei centrale, iar cifrele furnizate sunt incorecte (ex. Lungimea țevii Pafsin este notată drept 4829 km). Aducțiunea realizată din “țeavă Pafsin: aprox. 4829 km, DN = 1200 mm” (pagina 12) poate prelua tot debitul râului Nera din zonele în care se realizează captările (a se vedea debitele medii multianuale, paginile 48-49 din cele două studii).

u. Studiul aferent MHC Nera 2.1 și Nera 2.2 preia prin copiere, aproape integral studiul aferent MHC Nera 1 (între paginile 86-97 preia chiar și antetul cu referirea greșită la MHC Nera 1), existând foarte multe informații care pot fi puse sub semnul întrebării, cum ar fi:

– consumul de materiale necesare realizării amenajării (paragraful 1.7, pagina 12) este identic în cele două studii, deși amenajarea MHC Nera 2 presupune construirea a două centrale și a unei aducțiuni cu lungime mai mare decât MHC Nera 1;
– cantitățile de deșeuri rezultate sunt identice la cele două studii (pagina 38) deși sunt amenajări hidroenergetice semnificativ diferite;

v. În secțiunea 5.2. Analiza mărimii impactului (pag. 104), prin metoda Rojanschi, estimarea indicilor de calitate ai mediului s-a facut subiectiv și ne-realistic: de exemplu, pentru indicele de calitate Sol, Vegetație și Faună se alocă nota de bonitate 8  (lc=0.25-0.50), ceea ce înseamnă: mediu afectat în limite admise și influențe pozitive medii. Nota de bonitate este nejustă, atat timp cât nu se cunoaște încă ihtiofauna, iar lista de habitate este incompletă; în plus, prin implementarea unor astfel de proiecte nu ar rezulta nicio influență pozitivă asupra faunei, lucru demonstrat în diferite lucrări și rapoarte de specialitate. Mai mult decât atât, lista habitatelor este incompletă; În sectorul în care debitul este captat există dovada prezenței unor specii precum arinul (Alnus glutinosa), enumerat în anexa 2 din OUG 57/2007, Salamandra (Salamandra salamandra), specie cu protecție strictă de interes național, conform anexei 4 B la OUG 57/2007 coroborat cu art. 33, Vidra (Lutra lutra), specie de interes comunitar și Racul de ponoare (Austropotamobius torrentium), specie periclitată prioritară atât la nivel european, cât și internațional, ambele prezente în lista de specii strict protejate (anexa 4 A la OUG 57/2007).

w. Studiile prezintă multe neconcordanțe:

– la pagina 16 din REIM Nera 2 se precizează „Pe cursul râului Nera, la cota 405 mdM a fost instalat un prag de captare pentru alimentarea cu apă potabilă a comunităţilor locale din zonă. Faţă de proiectul MHC Nera 2.1+2.2, staţia de captare a apei se situează în aval.” Această afirmație este greșită. Stația de captare a apei se situează în aval de centralele Nera 1 și Nera 2.1 și în amonte de centrala Nera 2.2, într-o zonă în care mare parte din debitul râului circulă prin aducțiunea pentru MHC Nera 2.2;
– În paragraful 1.4.6 (pagina 10 atât la REIM Nera 1 cât și la REIM Nera 2) se precizează: „Termenul de punere în funcţiune este Septembrie 2016”. Pe aceeași pagină, la calendarul activităților, se arată că faza de construcție – montaj va fi cuprinsă între mai 2016-septembrie 2017 dar măsurile de refacere a factorilor de mediu vor fi cuprinse în intervalul martie 2016-februarie 2017; Poziționarea încheierii activităților de refacere a mediului cu opt luni înainte de finalizarea lucrărilor de construcție-montaj poate releva neglijența tratării aspectelor de protecție a mediului, aspecte care trebuiau sa constituie partea centrală a acestor studii;

x. La paragraful 1.5 (pagina 11) din REIM Nera 1 se precizează „Pentru ansamblul MHC Nera 1 gaze naturale nu a fost stabilit un termen de funcționare, aceasta fiind proiectată a fi utilizată pe o perioadă de timp nedeterminată, exploatarea acesteia fiind preconizată a se desfășura pe o perioadă de minimum 60 ani.” Aceeași prevedere apare și REIM Nera 2. Referirea la gaze naturale într-un studiu privind o microhidrocentrală relevă faptul că metoda de preluare a conținutului studiului prin copiere dintr-un studiu anterior, a fost folosită nu doar la REIM Nera 2 dar și la REIM Nera 1. Această metodă de elaborare a studiului pune sub semnul întrebării relevanța celor prezentate;

y. Din studii lipsește mențiunea modalităților de monitorizare a debitului salubru/de servitute. Acest lucru trebuie făcut online, conform circularei ANAR nr. 19.242/sbc din 04.11.2014.

z. Studiile nu precizează în ce perioadă s-au efectuat studiile de floră și vegetație. Evaluarea într-o perioadă neadecvată poate duce doar la rezultate preliminare. Inventarul floristic prezintă exact aceleași specii de plante și exact în același număr (381 taxoni), ceea ce este foarte puțin probabil ținând cont de diferența de altitudine dintre sectorul aval MHC 2 (turbina) și amonte MHC1 (captare), dar și de pantă, expoziție, substrat, etc. În ceea ce privește macro-nevertebratele, nu se precizează numarul de replicate și perioada în care acestea au fost colectate. Și în acest caz, prelevarea de probe într-un mod neadecvat (spre ex. dintr-un singur punct de proba) poate furniza rezultate eronate.

Având în vedere faptul că unul din proiectele MHC pentru care România a intrat în procedură de infringement are la bază un studiu elaborat de d.nul Sergiu Mihut și firma sa Unitatea de Suport pentru Integrare: „Sinteză integratoare a elementelor legate de proiectul de „Amenajare centrală hidroelectrică de mică putere râul Capra, jud. Argeș”, Cluj-Napoca, februarie 2012”  atragem atenția asupra riscurilor pe care le prezintă  o astfel de evaluare a impactului asupra mediului. 

Un alt aspect foarte foarte important îl constituie faptul că Ocolul Silvic Nera, pe raza căruia se propun proiectele este certificat conform standardului FSC. Acolo unde anumite valori (i.e. atribute ale lor) sunt considerate a fi de o importanţă excepţională sau critică, suprafața care trebuie să fie gospodărită în mod adecvat pentru păstrarea acestora poate fi definită drept o Pădure cu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC).

Cea mai mare parte din terenurile din fondul forestier al OS Nera prevăzute a fi ocupate temporar sunt incluse în categoria PVRC4.2 Păduri critice pentru prevenirea şi combaterea procesului de eroziune. PVRC 4.2 sunt deosebit de vulnerabile la eroziune, avalanşe, alunecări de teren sau sedimentare, în cazul în care pot fi afectate fundamental resursele de sol, sănătatea şi modul de viaţă al comunităţilor locale, infrastructura importantă, sau alte VRC-uri.

Scoaterea din fond forestier şi defrişarea duce la distrugerea valorii pentru care a fost desemnată încălcând principiul 9 al FSC privind Menţinerea pădurilor cu valoare ridicată de conservare. Pentru aceste categorii de păduri sunt permise anumite tipuri de lucrări însă nicidecum scoaterea temporară sau definitivă din fondul forestier.

Având în vedere cele mai sus menționate, solicităm emiterea unei Decizii de respingere a solicitării acordurilor de mediu pentru proiectele MHC Nera 1, Nera 2.1 și Nera 2.2.

Nu în ultimul rând, solicităm transmiterea îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului, redactat de către APM CS conform art. 14 lit. e) din METODOLOGIA din 10 februarie 2010 de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

[1] http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf
[2] Menționăm că datorită similitudinii între Studiul de Evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Nera 1 și pentru proiectul Nera 2.1+2.2, se va face referire numai la numărul paginii Studiului pentru proiectul Nera 1.
[3] Managementul Fondurilor Piscicole din Apele de Munte,Ion Cristea, 2007, București, Editura Silvica, pag. 41

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top