Autorităţile române protejează habitatele naturale printr-o metodă „infailibilă”: acordul de mediu emis ilegal

Cheile Şugăului-Munticelu este o rezervaţie naturală de interes naţional (Legea 5/2000), în interiorul căreia există habitatul prioritar „izvoare petrifiante cu formare de tuf calcaros / travertin“, foarte rar în Europa, unde mai poate fi găsit doar pe suprafeţe foarte mici. Ţinând cont de caracteristicile speciale ale zonei, Ministerul Mediului a validat Cheile Şugăului-Munticelu ca potenţial sit Natura 2000, de importanţă europeană. Habitatul prioritar, dependent integral de apa care provine din ploi şi din topirea zăpezilor, este alimentat în totalitate de două izvoare principale din versant.

SC Total Mihoc Prod Tămăşeni „miroase“ o afacere profitabilă şi demarează în anul 2002 lucrări de „Amenajare (refacere) captare sursă de apă, a conductei de aducţiune, împrejmuire, captare şi construire hală îmbuteliere ape minerale în rezervaţia naturală Cheile Şugăului, perimetrul Munticelu – comuna Bicaz Chei“. Habitatul natural, flora şi fauna au fost puternic afectate şi parţial distruse de lucrările specifice de captare – dinamitare, derocare, zidire, betonare. În perioada 2002-2004 s-a construit şi fabrica de îmbuteliere, în afara rezervaţiei, dar fără a avea aprobările necesare.

În aprilie 2006, Consiliul Judeţean Neamţ emite autorizaţia de construcţie, contrar prevederilor legale, care menţionează efectuarea în prealabil a unui studiu de impact, dezbaterea sa publică, identificarea unor soluţii alternative şi obţinerea acordului de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Asociaţia WWF Programul Dunăre-Carpaţi România, Clubul Montan Român şi Centrul de Resurse Juridice solicită Tribunalului Bucureşti suspendarea autorizaţiei de construcţie şi obţin acest lucru, în iulie 2006. În luna august, APM Neamţ emite acordul de mediu pentru lucrările de captare.

„Rezervaţia naturală Cheile Şugăului-Munticelu este un potenţial sit Natura 2000, ceea ce înseamnă că eventualele lucrări care se desfăşoară în zona respectivă nu trebuie să afecteze statutul de conservare a habitatului. Autorităţile de resort, cele responsabile cu aplicare legii, ignoră cu bună ştiinţă legea şi avizează lucrări care au ca efect nu protejarea, ci distrugerea zonelor naturale. România are un capital natural impresionant, poate unul dintre puţinele lucruri care ne diferenţiază semnificativ şi în sens pozitiv de celelalte ţări ale Europei. Autorităţile de resort trebuie să respecte legea, nu să susţină, prin avize emise ilegal, lucrări care afectează iremediabil mediul înconjurător, dar îmbogăţesc anumite persoane.“, a declarat Erika Stanciu Coordonator Regional al Programului Păduri şi Arii Protejate al WWF Programul Dunăre-Carpaţi.

Cazul de la Cheile Şugăului-Munticelu nu este singular. Construcţii ridicate în arii protejate, pe baza unor avize emise ilegal de autorităţi, în lipsa acordurilor instituţiilor şi organizaţiilor care lucrează în domeniul protecţiei mediului, tăierile haotice, braconajul sunt doar câteva dintre ameninţările cu care se confruntă ariile protejate din ţara noastră. „Deşi ONG-urile de profil sesizează aceste cazuri, mass-media sprijinind, de cele mai multe ori, aceste demersuri, autorităţile competente nu iau măsurile ce se impun şi totul rămâne la stadiul de sesizări. Se pare că soluţionarea în justiţie a unor astfel de cazuri – în sensul refacerii mediului înconjurător şi a pedepsirii celor vinovaţi – rămâne, deocamdată, o utopie.“, a precizat Luminiţa Tănasie, Coordonator Program, WWF Programul Dunăre-Carpaţi România.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi: WWF Programul Dunăre-Carpaţi România, persoane de contact Luminiţa Tănasie, Coordonator Program, e-mail: [email protected] sau Dana Carataş, Responsabil Comunicare, e-mail: [email protected].

Scroll to Top