Planul National Strategic

Scrisoare deschisă către Guvernul României: Pădurilor trebuie să li se aloce cel puțin 10% din bugetul total al PNS

Soarta pădurilor pentru următorii zece ani se decide acum, când se stabilește Planul Național Strategic (PNS). Guvernul României trebuie să-și demonstreze susținerea pentru ocrotirea pădurilor și îmbunătățirea condițiilor climatice prin soluții proactive ce pot fi finanțate, conform Strategiei Forestiere Europene, prin Politica Agricolă Comună (PAC).

Cu toate acestea, în propunerea pentru Planul Strategic Național privind PAC (2023-2027), care este cea mai importantă sursă de finanțare pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite în Strategia UE pentru păduri, autoritățile au alocat pădurilor sub 0,38% din bugetul total al PNS.

„Fără o alocare corectă, de cel puțin 10% din bugetul total al PNS, nu vom putea să controlăm fenomenul tăierilor ilegale, al practicilor nesustenabile de gospodărire a pădurilor, nu vom reuși să valorificăm superior lemnul și vom continua să ne mirăm de incapacitatea autorităților și de problemele din pădurile României.”

Radu Melu, manager național al departamentului de păduri la WWF România

În calitatea sa de membru al UE, România trebuie să îndeplinească o serie de obiective ce pot fi atinse doar dacă țara noastră accesează fondurile europene special alocate pentru asigurarea plăților către proprietarii de păduri cărora le sunt impuse restricții și care asigură o tranziție verde justă pentru comunitățile locale dependente de aceste resurse  naturale.

Printre obiectivele asumate de România se numără:

  • Creșterea suprafețelor de pădure strict protejate la minimum 10 % din suprafața pădurilor, adică de 3-4 ori mai mult decât avem în prezent. Ne referim aici inclusiv la pădurile virgine și cvasivirgine.
  • Protejarea a 30% din suprafața terestră, inclusiv a pădurilor, și asigurarea conectivității prin coridoare ecologice transeuropene.
  • Adoptarea unor tehnologii de lucru în pădure prietenoase cu mediul și a unor tehnici de lucru apropiate de procesele naturale.
  • Valorificarea superioară a lemnului rezultat din pădure astfel încât impactul asupra mediului să fie minim și să asigure dezvoltarea locală în limitele sustenabilității.
  • Reducerea efectelor climatice asupra pădurilor și creșterea rezistenței pădurilor la factorii climatici.

Nu putem lăsa aceste obligații doar pe seama proprietarilor de păduri, refuzând în continuare să le înțelegem eforturile. Nu putem ignora nevoile comunităților locale și să avem pretenția îndeplinirii obiectivelor asumate. Experiența ultimilor 30 de ani ne-a învățat că, fără aceste mecanisme de susținere, impunerea unor restricții neînsoțite de măsuri compensatorii nu fac decât să transforme practicile legale în practici ilegale și activitățile oamenilor în fapte penale.

Fără finanțare europeană, ilegalitățile din păduri vor continua

Din ce în ce mai mulți oameni sunt îngrijorați de soarta pădurilor din România. Tema tăierilor ilegale, a agresiunilor împotriva personalului silvic și a luptei împotriva schimbărilor climatice a atras, pe bună dreptate, atenția opiniei publice care dorește soluționarea acestor probleme eficient și sustenabil.

Încă de la intrarea României în Uniunea Europeană, pădurile au fost ignorate și ocolite de către responsabilii români atunci când a venit vorba despre finanțarea lor cu bani europeni. Deși aceste fonduri sunt destinate și pădurilor, finanțarea lor a fost mereu amânată și băgată în derizoriu. Pădurile reprezintă 29% din teritoriul României, dar finanțarea acestora prin politicile de dezvoltare rurală nu a depășit niciodată 1% din banii alocați țării noastre.

Instituțiile europene precum Comisia Europeană, Parlamentul European și Curtea Europeană de Conturi  susțin că problemele privind schimbările climatice și conservarea biodiversității pot fi soluționate prin finanțarea pădurilor, prin implicarea directă a factorilor de decizie a fiecărui stat membru.

Toate eforturile de până acum de a normaliza activitatea forestiera, de a atrage atenția opiniei publice asupra importanței pădurii și de a arăta neregulile devin inutile dacă nici de această dată nu vom înțelege importanța necesității finanțării reale a pădurilor. Fără alocarea acestor fonduri europene, România va continua să fie arătată cu degetul în Uniunea Europeană ca o țară a controverselor, cu păduri extrem de valoroase dar care plătesc anual tributul indolenței și a desconsiderării din partea celor care ar trebui să le protejeze: autoritățile statului.

Foto: WWF România / Mihai Constantineanu

Scroll to Top