Peste jumătate dintre companiile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la probleme legate de apă

Iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare: 58% se așteaptă ca riscurile legate de apă să le afecteze afacerile în mod moderat sau semnificativ în următorii cinci ani, potrivit unui nou raport al WWF elaborat împreună cu EY denkstatt Austria.

Raportul, intitulat „Riscurile legate de apă și gradul de pregătire al companiilor din Europa Centrală și de Est”, se bazează pe un studiu realizat între aprilie și iunie 2026 în rândul a 115 companii din Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia și Ucraina. Deși rezultatele sunt mai degrabă orientative decât reprezentative din punct de vedere statistic, sondajul oferă o imagine de ansamblu extrem de necesară asupra practicilor actuale din rândul întreprinderilor. Acesta relevă un decalaj semnificativ între expunere și gradul de pregătire. Aproximativ 46% dintre companii au evaluat riscurile legate de apă în cadrul propriilor operațiuni, dar doar 23% au făcut acest lucru la nivelul lanțurilor lor de aprovizionare. Mai mult de jumătate dintre participanții la studiu (53%) nu dispun de o strategie dedicată privind apa, și doar 7% se consideră foarte bine pregătiți pentru a gestiona riscurile pentru afaceri legate de apă.

Seceta și deficitul de apă se află în fruntea listei riscurilor anticipate pentru afaceri (49%), urmate îndeaproape de inundații și precipitații extreme (46%). Scăderea calității apei, presiunea asupra ecosistemelor și incertitudinea legislativă sunt considerate alte preocupări semnificative.

Publicarea raportului vine după o vară în care nivelurile excepțional de scăzute ale apei din Dunăre au demonstrat cât de repede poate perturba deficitul de apă activitatea economică. În 2026, debitele reduse ale râurilor au afectat transportul de mărfuri și de pasageri în întreaga regiune, în timp ce insuficiența apei pentru răcire a forțat centralele nucleare din Ungaria și România să reducă sau să oprească producția de energie electrică. Agricultura, turismul și alte sectoare s-au confruntat, de asemenea, cu perturbări sau pierderi, evidențiind modul în care deficitul de apă poate avea efecte în lanț asupra întregii economii.

„Apa a fost mult timp tratată ca un lucru pe care companiile îl pot considera, în mare măsură, ca fiind de la sine înțeles: o resursă fiabilă, disponibilă oricând și oriunde este nevoie. În Europa Centrală și de Est, această presupunere devine din ce în ce mai greu de susținut”, a declarat Andreas Beckmann, director general al WWF Europa Centrală și de Est. „Companiile depind de starea de sănătate a râurilor, a zonelor umede și a sistemelor de apă dulce din jurul lor. Colaborarea cu furnizorii, cu alți utilizatori ai apei și cu autoritățile publice pentru a proteja și a reface aceste resurse comune este esențială pentru a construi reziliență pe termen lung.”

„Companiile care acționează din timp pentru a gestiona riscurile legate de apă sunt mai bine poziționate pentru a-și proteja operațiunile, pentru a consolida reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a lua decizii de investiții în cunoștință de cauză. Înțelegerea punctelor vulnerabile ale unei afaceri nu înseamnă doar evitarea pierderilor. Aceasta poate contribui, de asemenea, la identificarea oportunităților de creștere a eficienței, de consolidare a parteneriatelor și de menținere a competitivității pe termen lung. Costul așteptării s-ar putea dovedi mult mai mare decât costul pregătirii”, a declarat Willibald Kaltenbrunner, managing partner la EY denkstatt Austria.

Cel mai mare punct mort se află dincolo de poarta fabricii

Companiile sunt de două ori mai predispuse să fi evaluat riscurile legate de apă în cadrul propriilor operațiuni decât la nivelul lanțurilor de aprovizionare. Pe de altă parte, o discrepanță similară apare și în evaluarea impactului asupra resurselor de apă: 48% au analizat impactul operațiunilor directe, comparativ cu doar 25% la nivelul lanțurilor de aprovizionare.

Acest lucru este important deoarece riscurile și impacturile legate de apă nu se opresc la poarta companiei. O întreprindere poate gestiona apa în mod eficient în propriile operațiuni, dar se poate confrunta cu întârzieri în producție, costuri mai mari sau penurii de aprovizionare dacă un furnizor esențial își desfășoară activitatea într-o regiune afectată de stres hidric, dacă o rută de transport este întreruptă sau dacă sistemul mai larg al apei se deteriorează.

Investițiile nu țin pasul

În ciuda expunerii pe scară largă la riscurile legate de apă, aproape jumătate dintre respondenți (45%) se așteaptă ca cheltuielile lor legate de apă să rămână neschimbate în următorii trei ani. Doar 28% intenționează să le crească, dintre care doar 4% anticipează o creștere semnificativă.

Adoptarea unei strategii privind apa pare să fie asociată cu o mai mare disponibilitate de a investi. Dintre companiile care au suferit efecte negative legate de apă, 52% dintre cele care dispun de o strategie privind apa iau în considerare creșterea investițiilor în acest domeniu în următorii cinci ani, comparativ cu doar 26% dintre cele care nu au o astfel de strategie.

Pentru companii, mesajul este clar: recunoașterea riscurilor legate de apă este doar primul pas. Companiile trebuie să evalueze în ce situații deficitul de apă, inundațiile sau scăderea calității apei ar putea perturba operațiunile, amenința lanțurile de aprovizionare sau crește costurile. Raportul solicită o responsabilitate clară, obiective care să reflecte condițiile locale privind apa și o colaborare mai strânsă cu furnizorii și alți utilizatori de apă. Adevărata provocare începe după înțelegerea riscurilor: vor transforma companiile această înțelegere în investiții, înainte ca apa să devină un factor perturbator major?