Uniunea Europeană accelerează dezvoltarea energiei regenerabile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a crește securitatea energetică și pentru a răspunde provocărilor climatice. Ca stat membru, România și-a asumat obiective ambițioase de extindere a capacităților de producție din surse regenerabile, în special energie solară și eoliană. În acest context, simplificarea și accelerarea proceselor de autorizare devin priorități tot mai importante.
Totuși, tranziția energetică nu poate fi considerată un succes dacă este realizată în detrimentul biodiversității și fără beneficii concrete pentru comunități. Natura oferă servicii esențiale pentru societate și economie: resurse de apă, soluri fertile, polenizare, protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme și reziliență climatică. De aceea, dezvoltarea energiei regenerabile trebuie realizată inteligent, în locurile potrivite și pe baza celor mai bune informații disponibile.
Acesta este și obiectivul proiectului RENBAL – Renewables and Nature in Balance, implementat de Grupul Milvus, WWF-România și Societatea Ornitologică Română. Proiectul urmărește să contribuie la o planificare responsabilă a energiei regenerabile prin dezvoltarea unei hărți de sensibilitate ecologică, colecție de măsuri de atenuare a impactului, promovarea dialogului instituțional, integrarea priorităților locale și elaborarea unor recomandări pentru integrarea biodiversității în procesele de planificare și autorizare a proiectelor energetice.
Pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă instituțiile responsabile de evaluarea și avizarea proiectelor, echipa de proiect RENBAL a realizat un chestionar adresat autorităților de mediu din România. Chestionarul a fost trimis către 85 de instituții, iar rata de răspuns a fost de doar 18%. Rezultatele colectate în luna septembrie ne oferă o imagine clară asupra nevoilor și blocajelor existente în sistem.
Există deschidere, dar și nevoi semnificative de sprijin
Majoritatea respondenților apreciază pozitiv utilitatea unor instrumente care să integreze informații despre biodiversitate în procesul de evaluare. Aproape toate instituțiile participante au considerat foarte utilă dezvoltarea unei hărți digitale de sensibilitate ecologică și au subliniat nevoia unor proceduri standardizate pentru gestionarea zonelor de accelerare pentru energia regenerabilă.
De asemenea, respondenții au indicat constant că sunt necesare instruiri suplimentare privind utilizarea datelor GIS, interpretarea informațiilor despre biodiversitate și evaluarea impactului cumulativ al proiectelor.
Principalele provocări: lipsa datelor și capacitatea administrativă limitată
Mesajul cel mai des întâlnit în răspunsurile autorităților este lipsa datelor actualizate și de încredere privind biodiversitatea. Mai multe instituții au menționat că evaluările existente privind starea de conservare a habitatelor și speciilor sunt incomplete sau depășite, ceea ce îngreunează procesul decizional.
„Disponibilitatea insuficientă sau neuniformă a datelor actualizate privind biodiversitatea” și „insuficiența datelor privind evaluările actuale ale stărilor de conservare ale habitatelor și speciilor protejate” sunt printre problemele semnalate în mod repetat de respondenți.
În plus, autoritățile au atras atenția asupra dificultății evaluării efectelor cumulative generate de mai multe proiecte dezvoltate în aceeași regiune. Mai mulți respondenți au menționat că analiza impactului cumulat reprezintă una dintre cele mai complexe etape ale procesului de avizare.
Resursele umane reprezintă un alt punct sensibil. Unele instituții au raportat personal insuficient sau suprasolicitat, iar altele au subliniat că monitorizarea efectelor proiectelor necesită resurse tehnice și umane pe care nu le dețin în prezent.
Lipsesc instrumente, ghiduri și sisteme integrate
Întrebați ce resurse le-ar ajuta să ia decizii mai rapide și mai bine fundamentate, respondenții au indicat aproape unanim nevoia de baze de date actualizate, hărți de distribuție ale speciilor și habitatelor, instrumente GIS performante și proceduri clare de evaluare.
Mai multe răspunsuri evidențiază că nu există încă un sistem unitar la nivel național care să integreze informațiile relevante privind biodiversitatea. În multe cazuri, instituțiile lucrează cu date din planurile de management ale ariilor protejate, informații disponibile pe platformele Ministerului Mediului sau baze de date dezvoltate local, fără interoperabilitate între sisteme.
Un respondent a sintetizat foarte clar această problemă: „nu există un sistem unitar la nivel național, fiecare județ lucrează cu ce are”.
Ce soluții văd autoritățile?
Autoritățile participante consideră că sunt necesare metodologii unitare, ghiduri clare și o colaborare mai bună între instituțiile implicate în autorizarea și monitorizarea proiectelor energetice. De asemenea, respondenții au subliniat importanța instruirilor practice, bazate pe studii de caz și exerciții aplicate, care să transforme cunoștințele teoretice în competențe utilizabile în activitatea curentă.
În acest context, dezvoltarea hărții de sensibilitate ecologică prevăzută în proiectul RENBAL este văzută de participanți ca un instrument cu potențial ridicat de a îmbunătăți procesul decizional. Mulți dintre ei au recomandat ca această platformă să fie accesibilă public, interoperabilă cu sistemele GIS existente și utilizabilă încă din fazele incipiente de planificare a unui proiect.
Accelerare și protecție, nu una împotriva celeilalte
Rezultatele chestionarului arată că autoritățile de mediu susțin dezvoltarea energiei regenerabile, însă consideră că succesul acesteia depinde de accesul la date de calitate, de instrumente moderne și de o mai bună coordonare instituțională.
Tranziția energetică și conservarea biodiversității nu trebuie privite ca obiective concurente. Dimpotrivă, ele pot fi susținute simultan prin planificare strategică, decizii bazate pe date și colaborare între toți actorii implicați. Iar acesta este exact scopul proiectului RENBAL – Regenerabile și natura în echilibru: să contribuie la identificarea celor mai bune soluții pentru o energie curată dezvoltată în armonie cu natura.
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.
Pentru informații vă rugăm să contactați:
Bianca Ștefănuț, Expert Comunicare, WWF-România: [email protected]