Reducerea consumului de apă este necesară, dar nu suficientă. Companiile, autoritățile, mediul academic și organizațiile societății civile trebuie să colaboreze pentru a păstra mai multă apă în peisaj și pentru a crește reziliența regiunii Banat. Aceasta este una dintre concluziile workshopului „Apa ne leagă. Provocări și soluții”, organizat la Timișoara.
Întâlnirea, organizată de WWF-România pe 21 octombrie, a reunit actori din sectoare cu o legătură directă cu resursele de apă, printre care industria auto, cea producătoare de componente electronice, industria băuturilor și cea alimentară, industria farmaceutică, comerțul cu amănuntul, dar și serviciile de apă, administrația publică și mediul academic.
Discuțiile au pornit de la efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din Banat și de la rolul soluțiilor bazate pe natură în adaptarea la perioadele secetoase. Au fost abordate atât cantitatea de apă disponibilă, tema principală a întâlnirii, cât și calitatea acesteia, inclusiv provocarea reprezentată de substanțele chimice persistente.
„Soluții tehnice există și există și beneficii în urma aplicării lor. Apa costă”, a punctat unul dintre participanți.
Probleme locale puse pe aceeași hartă
În partea participativă a workshopului, participanții au analizat resursele de apă, activitățile economice și presiunile existente în zonele Timișoarei, Lugojului și barajului Secu. Exercițiul a adus în discuție probleme concrete, cunoscute uneori doar de o parte dintre actorii prezenți: forajele ilegale, scăderea pânzei freatice și infiltrarea blocată de extinderea suprafețelor sigilate (în special în zonele urbane).
S-a vorbit și despre dimensiunea transfrontalieră a administrării apei. Apropierea de Serbia face necesară o perspectivă regională, coordonată, deoarece apa și efectele presiunilor asupra acesteia nu se opresc la granițele administrative.
Printre barierele discutate s-au numărat infrastructura existentă, care poate limita aplicarea unor soluții noi, implicarea insuficientă a unor actori relevanți, apariția unor noi consumatori de apă și nevoia actualizării cadrului normativ în raport cu schimbările climatice.
„Nu putem spune «lasă că are grijă celălalt»”, a rezumat un participant nevoia de asumare comună.
Mai mult decât reducerea consumului
Participanții au subliniat că eficientizarea și reducerea consumului trebuie completate de investiții care contribuie activ la refacerea circuitului apei și a ecosistemelor. Soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde-albastră pot ajuta la reținerea și infiltrarea apei, pot reduce efectele secetei și ale inundațiilor și pot crea condiții mai bune pentru biodiversitate.
Aceste soluții sunt relevante atât pentru mediul rural, cât și pentru orașe. În zonele urbane, suprafețele permeabile, spațiile verzi și zonele de retenție pot permite apei să se infiltreze în sol. La nivelul bazinelor hidrografice, restaurarea zonelor umede, reconectarea luncilor și creșterea capacității de stocare pot aduce beneficii simultane pentru natură, comunități și economie.
„Ne bucură faptul că soluțiile bazate pe natură, promovate și pilotate de organizația noastră în ultimii ani – pentru că sunt benefice atât pentru natură cât și pentru oameni – au stârnit interesul unui grup extrem de pragmatic, oamenii din sectorul economic. Acest lucru dovedește că soluțiile care propun și utilizarea de infrastructură verde pentru a reține apa în teritoriu sunt nu doar win-win, ci chiar win-win-win,” a spus Camelia Ionescu, freshwater lead la WWF-România.
Discuțiile inspirate de parteneriatul „Împreună pentru Dunăre” (derulat de WWF-CEE) și de proiectul Land4Climate (derulat de ABA Banat) au dus la căutarea și chiar identificarea de oportunități. De exemplu, este posibilă, potrivit participanților, creșterea capacității de stocare a apei în zonele râurilor Timiș și Șurcului. De asemenea, participanții au explorat ideea unei abordări integrate, de tip masterplan, care să coreleze intervențiile și să urmărească mai multe câștiguri: disponibilitatea apei, reziliență climatică, biodiversitate și dezvoltare locală. Existența unor instrumente de planificare, precum masterplanul Aquatim, arată că există deja baze pe care colaborarea poate continua.
Participanții vor un pas următor
Atât în timpul atelierului cât și în feedbackul de după eveniment, cei mai mulți participanți au spus fără echivoc că vor să continue procesul prin întâlniri aplicate, constituirea unui grup de lucru sau chiar implicarea într-o inițiativă comună.
Participanții au identificat și două nevoi importante: mai multă educație și mai multă informare despre apă. Exemplele concrete, ușor de înțeles și de replicat pot ajuta companiile, autoritățile și comunitățile să vadă beneficiile soluțiilor verzi-albastre și să treacă mai repede la implementarea lor.
Următorul pas este transformarea dialogului în intervenții vizibile și replicabile. Pentru aceasta, este nevoie de identificarea zonelor potrivite pentru renaturare, promovarea proiectelor care pot demonstra rezultate și crearea unui cadru de cooperare între actorii interesați.
Workshopul a arătat că dorința de implicare există. Ideile acționabile apar atunci când oameni cu perspective și niveluri diferite de expertiză își pun informațiile în comun, identifică legăturile dintre probleme și construiesc soluții cu beneficii pentru economie, comunități și natură.
Despre Parteneriatul „Împreună pentru Dunăre”
Parteneriatul „Împreună pentru Dunăre” (Living Danube Partnership) reunește WWF-CEE, Fundația Coca-Cola, Coca-Cola Europe, Cola-Cola HBC și actori interesați de îmbunătățirea sănătății bazinelor hidrografice ale Dunării. Inițiativa promovează gestionarea responsabilă a apei, soluțiile bazate pe natură și colaborarea transsectorială pentru creșterea rezilienței climatice.