ro_retezat_geummontanu_abeckmann_0608

Strategia UE pentru 2020 nu este destul de consistentă în ce priveşte protecţia şi conservarea biodiversităţii

În opinia WWF, ţintele stabilite de către Comisia Europeană pentru 2020 nu sunt îndeajuns de ambiţioase pentru a susţine o strategie reală pentru economia „verde.„

Strategia UE pentru 2020 reprezintă o serie acceptabilă de schiţe pentru viitoarele politici ale Uniunii, însă ea nu să se încadrează într-o viziune mai amplă. Aceste viitoare politici oferă o oarecare direcţie în ceea ce priveşte reducerea amprentei de mediu a Europei, însă nu prezintă nicio viziune asupra impactului pe care aceste reduceri le vor avea asupra restului planetei. Salutăm iniţiative îndrăzneţe, cum este propunerea de eficientizare a utilizării resurselor, dar deocamdată nu există o direcţie clară pentru o strategie pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte acordarea unei importanţe mai mari biodiversităţii şi naturii în general, atunci când sunt întocmite politicile sau bugetele.

Ceea ce este foarte grav este faptul că strategia UE pentru 2020 nu prezintă o direcţie clară în ceea ce priveşte viitoarele revizuiri ale unora dintre cele mai importante politici UE, printre care şi cele de agricultură (reforma Politicii Agricole Comune) sau de pescuit (reforma Politicii Comune de Pescuit) şi de dezvoltare rurală. Toate aceste politici extrem de importante sunt prea puţin menţionate în document.

Nu putem accepta o strategie pentru următorii 10 ani care imediat ce este realizată, se constată de fapt că nu mai este de actualitate. În loc să exploatăm în mod excesiv natura, ar trebui să creăm mai mult spaţiu pentru ea. Respectarea limitele ecologice şi favorizarea premiselor unei dezvoltări economice care să nu epuizeze resursele naturale sau să exercite presiune asupra ecosistemelor vor putea crea noi locuri de muncă, într-o economie durabilă. Din astfel de soluţii vor apărea viitoarele locuri de muncă şi mai mult decât atât, se pare că UE nu are de ales, decât să fie un deschizător de drumuri în acest sens.”

Notă către editori

Strategia Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă a fost lansată în anul 2000, ca răspuns la efectul de globalizare. Ideea de la bază acestei strategii o reprezintă faptul că UE şi statele sale membre cooperează la realizarea unor reforme care au ca scop accelerarea dezvoltării economice, precum şi crearea de noi locuri de muncă prin investirea mai multor resurse în dezvoltarea abilităţilor oamenilor. Acest demers ar contracara efectele recesiunii şi ar transforma spatiul UE într-o economie mai verde, mai inovativă şi mai durabilă.

UE a revizuit această strategie de creştere şi creare de locuri de muncă pentru perioada următoare, de după 2010. Odată cu implementarea mai multor reforme pornind de la nivelul de bază, noua strategie işi propune să susţină UE pentru a depăşi recesiunea economică şi să determine un nou curs de dezvoltare către o societate bazată pe un consum de carbon redus şi mai orientatată către acumularea de cunoştinţe şi informaţii. Pentru a reuşi această transformare, Europa are nevoie de o agendă comună: strategia UE pentru 2020.

Comisia Europeana a lansat ieri, 3 martie, Strategia Europeană 2020, cu scopul de a favoriza ieşirea din criza economică actuală şi pentru a pregăti economia UE pentru noul deceniu. Comisia identifică trei factori cheie pentru dezvoltarea economiei, aceştia urmând să fie implementaţi prin măsuri concrete la nivel de UE, cât şi la nivel naţional: dezvoltarea inteligentă (promovarea cunoştinţelor, inovaţia, educaţia şi societatea digitala), dezvoltarea durabilă (transformarea producţiei prin eficientizarea consumului de resurse, pe fondul impulsionării competitivităţii) şi dezvoltarea integrată (prin creşterea pieţei forţei de muncă, dobândirea de noi abilităţi şi lupta împotriva sărăciei). Aceasta strategie de dezvoltare şi de transformare a pieţei forţei de muncă necesită asumarea responsabilităţii la nivel politic înalt şi o mobilizare generală din partea tuturor părţilor interesate din Europa.

Scroll to Top