satu_mare___capitala_earth_hour_2014__activitati_la_colegiul_doamna_stanca_

Statele membre UE sunt aşteptate la masa negocierilor, în vederea programării fondurilor pentru natură şi dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020

Politica de Coeziune a Uniunii Europene poate deveni instrumentul financiar cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice, pierderii biodiversităţii şi consumului excesiv de resurse. Acesta a fost mesajul partenerilor din proiectul SURF Nature, reuniţi în cadrul conferinţei de încheiere a proiectului, care a avut loc în oraşul Cardiff (Ţara Galilor), între 26 şi 28 septembrie. Conferinţa, la care WWF-Romania a participat în calitate de partener în proiect, a adus în aceeaşi sală reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ONG-urilor din domeniul mediului din Marea Britanie, Austria, Franţa, Germania sau Polonia şi reprezentanţi ai Comisiei Europene implicaţi în procesul de planificare strategică şi financiară.

Obiectivul general al întrunirii, intitulată „Funding Biodiversity through Regional Funds (Finanţarea Biodiversităţii prin Fonduri Regionale)”, a fost de a prezenta şi înţelege provocările şi oportunităţile ce apar la orizont, în contextul planificării fondurilor pentru perioada 2014-2020, şi de a formula argumente puternice în sprijinul ideii de continuare şi chiar mărire a susţinerii financiare pentru capitolul „biodiversitate”.

Actuala perioadă de programare se încheie, deşi există încă resurse financiare ce pot fi revendicate pentru proiecte de mediu până în anul 2015 – bani ce vor fi pierduţi dacă nu sunt accesaţi până atunci. Accentul însă cade acum pe negocierea dintre fiecare stat membru şi structurile europene, pentru ca interesele, nevoile şi priorităţile fiecărei ţări să se regăsească în viitoarele politici, în particular în Politica de Coeziune. Astfel, reprezentanţii Comisei Europene transmit un apel puternic şi, totodată, o invitaţie către ţările membre de participare la negocieri şi discuţii, aşa încât viitoarele politici şi fonduri să ţină cont de realităţile şi problemele locale; iar pentru ca această participare să poată avea loc, este nevoie de conturarea, la nivelul fiecărui stat, a unei grile de priorităţi şi nevoi şi de o propunere de integrare a investiţiilor privind biodiversitatea şi dezvoltarea durabilă în Programele Operaţionale.

Investiţiile în natură, soluţia pentru o dezvoltare durabilă

Strategia care ar trebui urmărită, conform partenerilor şi colaboratorilor din proiect, pentru ca biodiversitatea să fie susţinută şi să ocupe o poziţie prioritară în Programele Operaţionale naţionale şi să facă în continuare parte din politicile europene este demonstrarea valorii şi beneficiilor economice pe care le aduc zonele naturale protejate şi o dezvoltare bazată pe principii de responsabilitate faţă de natură. De pildă, Stefan Leiner, de la Directoratul General de Mediu al Comisiei Europene a afirmat că suma necesară pentru managementul reţelei Natura 2000 este de 5.8 miliarde de euro pe an, însă serviciile de mediu oferite oamenilor de către aceste zone valorează 200-300 miliarde de euro – bani ce pot fi reinvestiţi local pentru adresarea unor probleme sociale şi economice.

Organizaţia WWF-România, parteneră în acest proiect alături de Consiliul Judeţean Giurgiu, s-a exprimat prin vocea Ralucăi Dan – Specialist Politici Publice şi Economie Verde WWF-România, care a ţinut o prezentare despre „infrastructura verde”. Concept inovativ şi în acelaşi timp complex, „infrastructura verde” trimite la ideea de integrare a reţelei de elemente sau zone naturale şi elemente construite de oameni într-un sistem stabil şi puternic de ecosisteme naturale funcţionale ce aduc beneficii diverse comunităţilor umane. Alături de conceptul de „servicii de mediu”, infrastructura verde va deveni o prioritate în cadrul Fondului de Coeziune şi Fondului European pentru Dezvoltare Regional, în ideea unei mai bune conectivităţi între ariile naturale de mare importanţă ecologică.

În ceea ce priveşte viitoarea perioadă de programare, se doreşte o mai bună integrare şi coerenţă a fondurilor europene, o viziune şi un cadru strategic comun axat pe trei mari piloni: investiţii în reţeaua Natura 2000, investiţii în biodiversitate şi proiecte focusate pe serviciile de mediu, investiţii în proiecte de infrastructură verde. Ca element de noutate, s-a anunţat şi dorinţa de a include un nou concept şi instrument în viitoarea Politică de Coeziune – cel de dezvoltare locală condusă de comunităţi („community led local development”). Rămâne însă la latitudinea statelor membre să decidă dacă acest instrument este relevant şi important la nivel naţional şi dacă este util să fie încorporat în noua Politică.

Proiectul SURF Nature, ce s-a derulat între anii 2010-2012 în 10 ţări europene, cu finanţare prin instrumentul Interreg IVc al Fondului European pentru Dezvoltare Regională, a demonstrat că interesul pentru cooperare şi dialog este foarte ridicat la nivel european, lucru care a ajutat la atingerea unor rezultate evaluate ca foarte bune de către finanţatori. Pornind de la lecţiile învăţate odată cu implementarea acestui proiect, Peter Tramberend de la Agenţia de Mediu din Austria – partenerul lider al proiectului a prezentat factorii de succes pentru proiectele de biodiversitate; între aceştia, s-a demonstrat că viziunea şi o imagine clară a proiectului, conexiunea cu alte proiecte sau măsuri şi comunicarea, schimbul de idei şi cunoştinţe joacă un rol central în evoluţia pozitivă a unui proiect. În spiritul împărtăşirii cunoştinţelor, echipa SURF Nature va publica, pe website-ul proiectului, o bază de date cu cele mai bune 60 de proiecte derulate în actuala perioadă de finanţare, ce pot servi ca ghid sau inspiraţie pentru factorii interesaţi să dezvolte proiecte pentru natură şi biodiversitate.  

Mai multe detalii despre proiect puteţi citi pe pagina: www.surf-nature.eu.

Scroll to Top