Râul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Râurile României: ultima șansă, a fost salvat de la amenințarea unui proiect de amenajări hidroenergetice. După multe luni de intervenții la toate autoritățile relevante, studii în teren și apariții în presă, după ce peste 15.000 de români au semnat petiția WWF, cerând stoparea distrugerii râurilor de munte, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe râul Topolog.
Microhidrocentrale, macro distrugeri
Pe 14 noiembrie WWF-România a lansat campania Râurile de munte: ultima șansă, solicitând autorităților un cadru legislativ care să protejeze cele mai valoroase râuri naturale și să planifice construcția de noi microhidrocentrale, ținându-se cont de criterii sociale și de mediu. Campania s-a născut în urma cazurilor râurilor distruse în urma unor grave greșeli administrative pe ambele versante ale Munților Făgăraș – Capra, Buda, Otic, Sebeș, Sâmbăta, Vistrișioara și, cel mai recent, Dejani-Lupșa.
Microhidrocentralele fragmentează habitatele din lungul râurilor, afectând una dintre cele mai bogate faune de nevertebrate acvatice. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri) formate din plante iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate și animale cu care se hrănesc păsările. Odată cu dispariția vegetației de pe maluri scade și funcția de filtre de protecție a acestora, ceea ce alimentează nivelul de poluare al apei. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.
„Traseul” râului Topolog între documente legislative și studii științifice
În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge râul și împrejurimile.
Situl Natura 2000 Muntii Făgăraș ROSCI0122 a fost desemnat pentru protecţia unor specii ripariene şi a habitatelor acestora, incluzând vidra (Lutra lutra) . Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020, „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.
În iunie 2013, WWF a comandat un studiu științific care indică prezența vidrei (pe lângă alte specii protejate), specie de importanță comunitară, în sectorul superior al râului Topolog. Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislaţiei internaţionale şi a diferitelor convenţii la care ţara noastră este parte. Astfel, acesta este listată în anexă I a CITES, Anexa II la Convenţia de la Berna, anexele II şi IV a Directivei Habitate şi Directivei Specii şi Anexa I la Convenţia de la Bonn.
În urma acțiunilor, în luna august Agenția Națională pentru Protecția Mediului a comunicat că procedura aferentă autorizării proiectului de pe Topolog nu se mai derulează, fără însă a comunica decizia APM Vâlcea în baza căreia a încetat această procedură. Astăzi, în urma comunicării deciziei (document atașat), proiectul nu mai poate continua, iar râul Topolog este salvat.
Dar în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.
Pericolul care tocmai a trecut pe lângă râul Topolog planează asupra a mii de kilometri de râuri naturale de munte.
WWF-România și-a propus să stopeze acest dezastru și a demarat o campanie națională care solicită autorităților relevante:
1. Desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia de microhidrocentrale (WWF a propus autorităților un set de criterii în acest sens), râuri de valoare naturală extrem de importante, pe care legea să împiedice asemenea construcții; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea râurilor, nu numai din prisma potenţialului energetic, ci şi a impactului ecologic, economic şi social;
2. Suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de Ministru, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România
3. Modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și functionarea microhidrocentralelor, astfel încât să se soluţioneze problemele identificate în raportul juridic realizat de WWF.
Toate argumentele se regăsesc în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro, alături de numeroase materiale de suport.