Mircea Struțeanu 2

Două probleme limitează utilitatea SUMAL: „ingineriile” cu acte în regulă și alertele false

România trebuie să aibă un sistem robust și eficient de urmărire a lemnului din pădure până în depozit (SUMAL), care să permită stoparea tăierilor ilegale. Au fost făcuți pași importanți în această direcție, însă semnalăm câteva aspecte care ar trebui luate în calcul.
 
Am aflat recent de la consilierul Ministrului Mediului că românii ar urma să plătească anual cca 600.000 euro pentru ca modulul SUMAL Ocol, softul care din iulie va urmări proveniența lemnului din pădure și paza pădurilor, să beneficieze în mod constant de imagini satelitare la rezoluție mare.
 
Analiza automatizată a imaginilor satelitare este un instrument foarte bun pentru prevenirea și combaterea  tăierilor ilegale – adică a tăierilor fără drept, în zone pentru care nu s-a emis o autorizație de exploatare. Acest instrument poate să eficientizeze paza padurilor pentru care sunt asigurate deja servicii silvice de pază de către Ocoalele Silvice.
 
Cu toate astea, trebuie sa ne gestionăm așteptările întrucât există două probleme care limitează utilitatea SUMAL și riscă să îi șubrezească eficiența.
 
În primul rând, nu poate să identifice și să combată „ingineriile” cu acte în regulă acolo unde sunt emise deja autorizații de exploatare. Cum funcționează sistemul? Prin vânzarea lemnului „pe picior”, vindem padure și nu produse din lemn. Estimăm la ochi ce cantitate și ce sortimente de lemn ar rezulta din exploatarea unor arbori cu coroană, iar eroarea admisă legal depășește 20%. După ce explotarea a avut loc, controlul se limitează eventual la numărarea cioatelor marcate și la compararea lor cu numărul de arbori din autorizație, fiind imposibil să se determine volumul exact care a fost recoltat.
 
Pentru a elimina aceaste controverse, soluția este să folosim soluții digitale și să măsurăm mult mai precis lemnul tăiat (bușteni, lemn de foc sau tocătura), înainte sau după ce a fost încărcat în mijloacele de transport. Iar controlul transporturilor de lemn să se facă la plasarea în piață, adică la ieșirea din pădure.
 
În al doilea rând, pentru a fi într-adevăr eficientă, analiza automatizată a imaginilor satelitare trebuie concepută astfel încât să limiteze alertele false.
 
Acestea pot fi cauzate, pe de o parte, de doborâturile din cauza furtunilor. Numai în ultimele două luni furtunile au doborât păduri cu un volum de circa 1milion mc de lemn. Astfel, orice ruptură/doboratură de vânt sau curățarea unei fânețe împădurite riscă să genereze o alertă care ar trebui în final verificată de cineva. Evaluările WWF arată că cca 25% din pădurile „dispărute” din România (forest cover loss) se datorează defrișărilor legale din afara fondului forestier național. Aceștia sunt fermieri care își curăță pășunile sau fânețele împădurite, stimulați de plățile directe din fonduri europene.
 
Pe de altă parte, cca 1milion ha de pădure sunt foarte fărâmițate și, de multe ori, nu este clar nici cine este proprietarul. Dacă vom identifica cu GPS-ul arborii ce urmează să fie tăiați, precizia în pădure este de cca 20m. În schimb, datele satelitare ce vor fi transmise ar avea o precizie de 0,8m. Neexistând cadastru pentru aceste proprietăți, suprapunerea celor două locații astfel generate riscă să dea numeroase alerte false.
 
Dacă luăm în calcul că ar putea sa fie generate astfel zeci de mii de alerte false pe an și considerand un cost mediu de verificare al unei alerte de 70 de euro, înțelegem că, de fapt, costurile SUMAL cresc semnificativ. Astfel, riscăm să nu mai avem iar resurse pentru controlul la prima plasare, iar fără acest control nici un sistem de trasabilitate din lume nu poate funcționa eficient.
 
În al treilea rand, în oricare dintre situații, pentru a verifica legal alertele ajungem în final să verificăm tot „marca”, adică amprenta unui ciocan pe o cioată. Problema e că aceasta nu constituie o probă solidă în instanță, iar lemnul e deja plasat pe piață. Și, uite-așa, ne axăm pe constatări și nu pe prevenție.
 
Prin urmare, solicităm organizarea unei dezbateri publice cu privire la principiile și direcțiile de acțiune pentru combaterea tăierilor ilegale. Cea mai recentă consultare publică referitoare la dezvoltarea SUMAL a fost organizată formal acum cca trei ani și nu a avut niciun efect.
 
Credem că asigurarea unui proces transparent și consultarea tuturor celor implicați este singura cale care oferă sustenabilitate întregului proces într-o societate democratică.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top