© Wild Wonders of Europe / Cornelia Doerr / WWF

Petiţie WWF: Spaţiul rural românesc este în criză

Parlamentul European va decide, în cadrul sesiunii plenare din 12 și 13 martie, de la Strasbourg, asupra Politicii Agricole Comune. Sesiunea plenară va include o zi pentru dezbatere (12 martie) și una pentru votul propriu-zis (13 martie).

WWF adresează pe această cale românilor îndemnul de a acționa pentru influențarea votului din Parlamentul European de săptămâna viitoare. Împreună cu Fundația ADEPT și Societatea Ornitologică Română, WWF a lansat o petiție prin care le cere europarlamentarilor o reformă reală a Politicii Agricole Comune și respingerea măsurilor propuse de Comitetul pentru Agricultură. Considerăm că acesta este un moment crucial pentru a ne exersa spiritul civic, pentru a modela politicile după nevoile noastre și nu ale marilor companii din industrie și pentru a cere dreptul la un mediu curat și la produse sănătoase și variate.

Îi îndemnăm astfel pe oameni să fie cetățeni și să participe la decizia politică care le influențează, practic, viitorul, semnând petiția de pe http://bit.ly/15VPHQDși trimițând astfel un mesaj direct europarlamentarilor români. Această acțiune face parte dintr-o campanie europeană inițiată de WWF, EEB (European Environmental Bureau) și Birdlife și are loc în 8 țări: Germania, Italia, Franța, Spania, Marea Britanie, Polonia, Suedia și România.

În ianuarie 2013, Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene a votat pentru o abordare inadecvată și periculoasă ce susține finanțările duble ilegale pentru agricultori, o diluare a măsurilor de ”înverzire” a Politicii și care elimină numeroase reguli pentru siguranța și bunăstarea animalelor, pentru protejarea mediului și transparența cheltuielilor din bani publici.

Acum, Parlamentul European are oportunitatea să repare aceste decizii greșite și să se asigure că Europa se poate dezvolta durabil (conform strategiei Europa 2020), iar mediul este protejat de către toți agricultorii, așa cum este nevoie.

Pentru prima dată, sub Tratatul de la Lisabona, cei 754 europarlamentari au ocazia de a vota structura următoarei Politici Agricole Comune. În trecut, această responsabilitate le revenea Comisiei Europene și Consiliului European care erau influențate de marile companii din agricultură, printr-un lobby puternic.

Punctele cheie din CAP ce trebuie revizuite de către Parlamentul European

1. Comitetul pentru Agricultură a slăbit setul de măsuri propuse de Comisia Europeană prin care toți agricultorii din Uniunea Europeană ar trebui să respecte niște bune practici în schimbul subvențiilor prin PAC – așa numita ”înverzire” a politicii. Politica Agricolă propusă de Comitet ar permite statelor membre să înlocuiască aceste măsuri ”verzi” stricte și bune practici cu alte măsuri, mai slabe utilizând scheme de certificare îndoielnice. De asemenea, Comitetul oferă agricultorilor mai multe căi de a fi exceptați de la măsurile de mediu.

2. Comitetul pentru Agricultură a votat în favoarea finanțărilor duble, care sunt ilegale și-l sprijină financiar pe același agricultor de două ori pentru aceeași măsură adoptată, sub Pilonul 1 (Plăți Directe) și sub Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală) – articolul 29. Acest lucru reprezintă o încălcare a tratatelor europene și a regulilor WTO și oferă un exemplu negativ de cheltuire a banilor publici. Aceste plăți duble ar putea însuma 3 miliarde de euro pe an – subvenții de mediu fără rost, o risipă de bani care sub Pilonul 2 ar putea sprijini măsuri ce merg dincolo de cerințele de bază și generează valoare adăugată.

3. Comitetul pentru Agricultură a diluat sau chiar eliminat actualele cerințe de bază, elementare legate de protecția mediului, siguranța alimentară, sănătatea oamenilor și a animalelor. Au fost astfel eliminate pachete legislative, precum Directiva Cadru Apă sau Directiva privind Pesticidele, dar și măsuri cu impact asupra sănătății publice, precum interdicția utilizării hormonilor.

4. Comitetul pentru Agricultură nu prioritizează așa cum ar trebui agricultura specifică zonelor cu Valoare Naturală Ridicată (High Nature Value Farming) sau agricultura ecologică și nu a inclus subprograme tematice pozitive pentru susținerea acestor tipuri de agricultură durabilă care joacă un rol crucial în protejarea naturii și dezvoltarea economiei locale.

5. Comitetul pentru Agricultură a votat în favoarea unor scheme de asigurări costisitoare finanțate din Fondul pentru Dezvoltare Rurală. Instrumentul pentru Stabilizarea Veniturilor (Income Stabilisation Tool), de pildă, ar absorbi 11.4 miliarde de euro pe an dintr-un buget anual alocat pentru Fondul de Dezvoltare Rurală de numai 12.1 miliarde de euro. Aceste scheme de suport, care n-au atașate niciun fel de obiectiv, i-ar stimula pe agricultori să-și asume riscuri (știind că sunt acoperiți financiar) și ar fi numai în folosul companiilor de asigurări, în loc să se costituie în sprijin pentru adoptarea/implementarea de practici de agricultură benefice și bine orientate.

Scroll to Top