Despre lemnul mort în poze și importanța naturii în viața unui maramureșean
interviu cu Timur Chiș, fotograf în proiectul RESFOR
Timur este un fotograf pasionat de natură și protejarea ei, cu care avem o colaborare frumoasă și fructuoasă de mulți ani. Iar acum este fotograful proiectului RESFOR. A fost alături și de colegii noștri în cadrul ieșirilor în teren pentru cercetarea lemnului mort în Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, în Maramureș.
Așadar l-am rugat să ne povestească puțin despre cât de importantă este natura și pădurea în viața unui maramureșean.
1. Spune-ne câteva cuvinte despre tine.
M-am născut în Țara Maramureșului, regiune numită și „țara lemnului”, o zonă dominată de păduri, unde s-a dezvoltat de-a lungul timpului o adevărată „civilizație a lemnului”.
Datorită dragostei și pasiunii pentru natură, am absolvit Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului și Facultatea de Geografie și m-am întors în Maramureș, locul meu natal, pentru a cerceta fauna, flora și pentru a promova patrimoniul natural din zonă.
La Muzeul de Științele Naturii din Sighetu Marmației unde lucrez ca și ecolog, am ocazia de a ghida și explica elevilor, viitoarelor generații de oameni maturi, precum și turiștilor despre importanța conservării și protejării biodiversității.
Pe lângă meseria mea de ecolog, a doua pasiune este fotografia, pasiune pe care am avut plăcerea de a o descoperi și de a o studia în perioada în care am lucrat alături de domnul profesor, biolog Béres Iosif, care totodată m-a ajutat să-mi descopăr și pasiunea pentru cercetare.
2. Cât de importantă este natura, și mai ales pădurea, pentru locuitorii din Maramureș?
Pentru maramureșeni, natura, și în special pădurea, a reprezentat de-a lungul timpului sursa principală de existență. Fapt pentru care, pe primul loc au pus protejarea ei. Maramureșeanul înainte de a tăia un arbore, îl analiza și își spunea în gând „acest copac este frumos, nu îl tai, o să am nevoie de el mai târziu” și așa trecea timpul, iar acel arbore îmbătrânea, intrând astfel în circuitul ecologic al pădurii.
3. Pe tine ce te-a atras înspre natură și de ce crezi că este importantă protejarea ei?
De mic copil am fost atras de natură, am iubit natura și acest lucru m-a determinat după terminarea studiilor, să mă întorc acasă, pentru a lucra în domeniul cercetării, conservării și protejării biodiversității.
Protejarea naturii și în special a habitatelor forestiere sunt importante pentru conservarea biodiversității și pentru a oferi o șansă omenirii. Suntem datori să le oferim generațiilor viitoare un mediu curat și șansa să descopere pădurea și frumusețea ei așa cum am preluat-o și noi de la strămoșii noștri.
4. Povesteste-ne despre ieșirile în teren cu colegii noștri, ați avut parte de momente memorabile?
În cadrul ieșirilor de la Strâmbu Băiuț , prin Codrii Seculari am avut plăcerea de a mă întâlni și de a colabora cu un grup de cercetători de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, care lucrează în cadrul acestui proiect. Pe lângă fotografiile, filmările și interviurile legate de importanța lemnului mort, am avut ocazia să discutăm și despre activitatea de cercetare și importanța ei pentru monitorizarea în viitor a biodiversității habitatelor forestiere. În urma acestor întâlniri au rămas momente memoriabile și promisiunea unei colaborări în viitor.
5. Cum ți se pare faptul că fotografiezi lemn mort?
Să fotografiezi lemnul mort nu este deloc ușor, este o adevărată provocare, unde nu trebuie să fotografiezi doar arbori morți, trebuie să cauți și să surprinzi adevărata viață a lemnului mort. O fotografie cu lemnul mort trebuie să-l facă pe privitor să vadă frumusețea vieții ce se naște din acest proces de îmbătrânire și descompunere a arborilor. Să-și schimbe percepția, să înțeleagă că lemnul mort nu este un dăunător al pădurii și este un factor important în menținerea biodiversității din habitatele forestiere.
6. Cât de important crezi că este lemnul mort pentru ecosistemul forestier?
Lemnul mort este reprezentat de arborii ,,morți în picioare”, trunchiurile și ramurile căzute pe sol. Acesta este important pentru că susține ciclul de dezvoltare al pădurii, asigură habitate, adăpost și sursă de hrană pentru circa 30% din speciile existente în ecosistemele forestiere, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție, deci sunt protejate la nivel național, european și mondial.
7. Ai mai repeta această experiență?
Datorită pasiunii pentru natură și fotografie, această experiență o pot considera ca făcând parte din viața mea, deci aș repeta-o ori de câte ori ar fi posibil.
8. Cum crezi că putem contribui cu toții la protejarea naturii, și în special a pădurii?
Consider că toți oamenii ar putea contribui la protejarea naturii și în special a pădurii, prin utilizarea responsabilă a resurselor naturale, prin conștientizarea privind conservarea biodiversității și nu în ultimul rând printr-o reciclare cât mai conștientă a deșeurilor.
Finanțat de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.
Pentru mai multe informații putem fi contactați:
Monia Martini – Manager Proiect, [email protected], +4 07 3063 8481
Miradona Krizbai – Specialist comunicare WWF-România, [email protected], +40 736 630 705
Aceast material a fost creat și menținut cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a beneficiarului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
