Despre beneficiile lemnului mort și importanța lui în natură
interviu cu Monia Martini, manager de proiect RESFOR
Monia este managerul de proiect și liantul întregii echipe. Ea se asigură că fiecare element al acestui proiect funcționează la parametrii optimi și coordonează echipa pentru a asigura bunul mers al lucrurilor. Și pe lângă acest rol important, este managerul de proiecte pe economii verzi al WWF-România. Așadar protecția și conservarea naturii reprezintă o mare parte din viața sa. Prin urmare continuăm seria interviurilor din cadrul proiectului cu Monia Martini, care ne va povesti despre cât de frumos și important este acest proiect.
1.Spune-ne câteva cuvinte despre tine.
Am venit din Italia în România în martie 2006 și am simțit imediat ca aici este “țara oportunităților” al Europei, locul în care îți poți găsi rostul și satisfacția personală dar sa și contribui la bunăstarea tuturor. Acest lucru mi s-a confirmat în ianuarie 2009 atunci cand am început sa lucrez pentru WWF-România ca și Coordonator pentru Dezvoltare Rurala. Natura “ne-ordonată” cu minunatele sale peisaje bogate în biodiversitate, lucrul în comunități cu oameni deosebiti, dar și provocarile în mare parte datorate trecutului istoric al acestei tari, m-au convins să rămân și să mă dedic în continuare proiectelor de conservare pentru a dovedi ca oameni pot trăi în armonie cu natura.
2. Cât de importantă este natura, și mai ales pădurea, pentru tine?
Natura este locul în care mă reconectez cu mine insami. Fiind din Sardinia, lângă mare îmi regăsesc cel mai puternic direcția și motivatia atunci când îmi este greu. Însă și pădurea are farmecul și puterea ei nemaipomenită. Pădurea pentru mine înseamnă adăpost, îmi oferă siguranță și, poate din motivul acesta, îmi deschide mintea spre curiozitatea. Cel mai important lucru pe care l-am invatat fiind în pădure este sa deosebesti un copac de mulțime în timp ce apreciezi mulțimea, ceea ce transpus în viața socială înseamnă să poți să vezi ce este minunat la fiecare individ și sa constientizezi în același timp că forța suntem cu toții împreună.
3. Pe tine ce te-a atras înspre natură și de ce crezi că este importantă protejarea ei?
Când conștientizezi faptul că trăim pentru că natura ne oferă aer și resursele pentru hrană și adăpost atunci cum să nu vrei să o protejezi?! Cu toate că fiecare dintre noi poate să contribuie la protecția naturii în viața de zi cu zi, eu am ales să muncesc în acest domeniu învățând despre conflictele din lume și faptul că până la urmă este vorba de conflicte pentru resursele naturale. Mi-am dat seama că dezvoltarea durabilă nu este numai un concept frumos ci un mod de viață concret care dacă este îmbrățișat de autorități, afaceri și oameni poate aduce beneficii tuturor. Când nu se respecta principiile dezvoltări durabile atunci apar inegalități și conflicte.
4. De ce lemnul mort?
Am acceptat să coordonez proiectul RESFOR pentru că și lemnul mort aduce beneficii oamenilor și este important să înțelegem cum trebuie gospodărită o pădure daca vrem să profităm de ele.
5. Cât de important crezi că este lemnul mort pentru ecosistemul forestier?
Lemnul mort este extrem de important pentru că asigura funcționalitatea ecosistemului. El susține productivitatea prin reciclarea materiei organice, contribuie la regenerarea naturală și asigură hrană și micro-habitat pentru specii. De asemenea, lemnul mort oferă beneficii pentru societate prin faptul că stochează carbon pe termen lung, previne eroziunea solului și asigură stabilitatea versanților înclinați și regularizează regimul apei. Pentru că asigură habitat pentru hrănire, reproducere, hibernare, refugiu și adăpost, lemnul mort joacă un rol important și în conservarea biodiversității.
6. Ce aduce nou acest proiect?
Prin proiect s-a creat prima rețea multidisciplinară de cercetători și experți (NRE – Network of Researchers and Experts) în regiunea transfrontalieră România – Ucraina, un prim exemplu de bună guvernanță privind tematica lemnului mort. De asemenea, s-a realizat o cercetare comparativă în teren pentru a învață de la pădurile naturale cum putem gestiona lemnul mort în pădurile de producție, pentru a maximiza beneficiile pe care acesta le aduce. În acest sens, colegii experți din proiect dezvolta soluții de bună practică împreună cu membri NRE.
7. Cum crezi că putem contribui cu toții la protejarea naturii, și în special a pădurii?
Cum spuneam, cred că fiecare dintre noi poate să contribuie la conservarea naturii prin deciziile și acțiunile pe care le implementăm în viața de zi cu zi. Concret, în pădure dar nu numai, aș vrea să nu mai văd gunoi sau oameni care se plimbă cu ATV-uri. Este vorba de respect pentru tine însuți, în primul rand, și nu în ultimul rand, pentru cei din jur, inclusiv și în special animalele pentru cărora pădurea, natura, este casa.
Finanțat de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.
Pentru mai multe informații putem fi contactați:
Monia Martini – Manager Proiect, [email protected], +4 07 3063 8481
Miradona Krizbai – Specialist comunicare WWF-România, [email protected], +40 736 630 705
Aceast material a fost creat și menținut cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a beneficiarului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
