În România, milioane de gospodării, la care se adaugă școli, spitale și primării, se încălzesc an de an cu lemn de foc și alte resturi vegetale. În acest articol, vom explora câteva recomandări practice privind uscarea corespunzătoare a lemnului și importanța acesteia pentru oameni și natură.
Importanța folosirii lemnului uscat pentru energie în gospodăria ta Citește mai departe »
Planului Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) nou revizuit, oferă obiective mai clare, dar lipsesc informații critice.
EN Comunitățile locale din spațiul rural, cele mai afectate de sărăcia energetică, plătesc prețul întreg pentru lemnul de foc cu care se încălzesc și gătesc, în timp ce orășenii beneficiază de subvenții de la Guvern pentru facturile la gaz și electricitate. În toiul iernii, autoritățile accentuează inegalitatea socială și refuză
EN Amprenta digitală a transporturilor de lemn, soluția susținută de WWF pentru a aduce simplitate, transparență și eficiență în combaterea exploatărilor ilegale, va prinde în sfârșit viață printr-un proiect derulat de Ministerul Mediului în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Caietul de sarcini și răspunsul Serviciului de Achiziții la
Undă verde pentru Amprenta Digitală a transporturilor de lemn Citește mai departe »
Proiectul noului Cod Silvic rezultat în urma dezbaterilor a fost făcut public ieri, după o întărziere de mai bine de trei luni. WWF – Fondul Mondial pentru Natură atrage atenția că actualele prevederi generează mai multe riscuri decât soluții, chiar și în comparație cu dispozițiile Codului Silvic aflat în vigoare,
Codul Silvic nu trebuie trimis în Parlament în forma actuală Citește mai departe »
Săptămâna aceasta am atras atenția Secretariatului General al Guvernului și ministerelor cu atribuții în avizarea actelor normative asupra faptului că principiile stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri sunt, în mare parte, ignorate în proiectul noului Cod Silvic, publicat în consultare publică de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Citește
Ultimii pași ai Codului Silvic se fac în spatele ușilor închise Citește mai departe »
EN Un nou proiect de lege pentru modificarea Codului Silvic a trecut de Senat, vizând aceleași „împroprietăriri” din pădurile care au fost întotdeauna ale statului. Observăm în ultima vreme deja o aglomerare a unor astfel de inițiative, care sub diferite pretexte, concură doar prin faptul că prezintă aceeași amenințare: spolierea
Noul Cod silvic riscă să nu mai conteze Citește mai departe »
EN Peisajul idilic din Munții Apuseni, cu cătune disparate, adăpostite de păduri, case din lemn, căpițe de fân, vaci și cai ce pasc pe pajiști pline de flori, este pe cale să dispară. Poveștile meșterului Lucian, ale lui nea Dinu și ale tușii Delia ne arată că Țara Moților își
Studiu de caz: Comunitățile din Apuseni devin istorie Citește mai departe »
EN WWF a reușit să includă alte 900 de hectare de păduri virgine din județele Prahova, Iași și Suceava în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România, singurul instrument care le asigură protecție strictă. Procesul de includere a pădurilor virgine continuă, deși într-un ritm lent, și în acest moment Catalogul Național conține peste
WWF protejează încă 900 ha de păduri virgine Citește mai departe »
EN Modificările pe care Ministerul Mediului le-a anunțat în legătură cu SUMAL sunt binevenite și vor închide o serie de mici “scăpări” deja cunoscute, dar neesențiale. România ajustează însă un costum la care și-a propus oricum să renunțe, căci aceste modificări construiesc pe un sistem ineficient, care trebuie schimbat din
Schimbările din SUMAL sunt bune, dar neesențiale. Cheia este noul Cod Silvic Citește mai departe »
EN România a început identificarea suprafețelor care vor fi strict protejate pentru a atinge ținta de 10%, conform Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030. România a dat startul procesului prin care urmează să protejeze 10% din habitatele naturale terestre și marine, în conformitate cu obiectivul stabilit în Strategia Europeană pentru Biodiversitate
România își va tripla suprafețele strict protejate Citește mai departe »
În urma unui proces complet lipsit de transparență, Guvernul României a înaintat către Comisia Europeană o cerere de modificare a PNRR care, în fapt, înseamnă renunțarea la sume importante destinate protecției mediului și nu numai. În sectorul energetic (Capitolul RePower EU), cererea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înaintată de Guvern către Comisia Europeană are și părți pozitive – elimină investițiile controversate în sectorul hidroenergetic, orientându-se către noi reforme și investiții energetice mai sustenabile și mai accesibile oamenilor.