Colaborare pentru natură rezilientă: 20 de ani de impact WWF-România

Cu peste 200 de proiecte implementate și colaborări pentru o natură rezilientă, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) marchează în 2026 două decenii de activitate în România.

Pentru cei aproape 80 de experți din echipa organizației — biologi, ecologi, ingineri silvici, experți financiari, avocați sau specialiști în comunicare — aniversarea înseamnă, dincolo de cifre, o schimbare profundă în modul în care România înțelege, gestionează și valorifică natura. WWF-România este astăzi unul dintre cele mai mari ONG-uri de mediu din țară ca număr de specialiști, iar printre cele mai mari realizări ale organizației se numără rețeaua de expertiză construită în timp: parteneriate cu cercetători din șase universități majore, colaborări constante cu specialiști din ministerele de resort, cu administratori de arii protejate, cu autorități locale și cu experți internaționali din rețeaua globală WWF. De-a lungul a 20 de ani, oamenii organizației au lucrat alături de cei care administrează natura, o locuiesc sau o exploatează — convinși că nicio schimbare durabilă nu se construiește în izolare. Această cultură a colaborării a transformat WWF-România într-un actor sistemic: unul care aduce la masă expertiza, datele și partenerii necesari pentru a rezolva problemele legate de natura din România, nu doar pentru a le semnala.

„Când am început, în 2006, România se afla sub presiunea aderării la UE, mediul era considerat unul dintre blocaje, iar riscul de a pierde fonduri europene era real și imediat. Instituțiile nu aveau atunci capacitatea să monitorizeze, să controleze sau să implementeze legislația. Pădurile se tăiau necontrolat, habitatele se fragmentau, iar societatea civilă bătea la uși care rareori se deschideau. Conservarea naturii nu era o prioritate națională, era o obligație externă, percepută ca un cost, nu ca o investiție. Natura era resursă, nu patrimoniu. WWF-România a ales să accepte miza uriașă și să pornească lupta pentru natură” declară Orieta Hulea, CEO WWF-România și angajată în organizație încă de la începuturile ei ca biolog.

Păduri și ape

Când WWF-România și-a început activitatea, pădurile virgine ale țării nu apăreau pe nicio hartă și nici erau protejate de lege. Astăzi, după evaluarea a 200.000 de hectare, mai mult de 84.000 de hectare de păduri primare și virgine se află sub protecție strictă, iar 24.000 de hectare de păduri virgine au fost incluse în Patrimoniul Universal UNESCO. 70.000 de hectare sunt zone tampon.

În 20 de ani, WWF-România a contribuit semnificativ la modul în care România își gestionează pădurile. Peste 5.000 de stakeholderi – autorități locale, comunități, ONG-uri și experți – au devenit actori activi în guvernanța forestieră. Circa 300.000 de hectare de Păduri cu Înaltă Valoare de Conservare au fost identificate și gestionate cu implicarea comunităților locale. Tradițiile de management close-to-nature au fost păstrate în politica națională, lemnul mort a trecut de la a fi eliminat sistematic la a fi recunoscut ca habitat esențial pentru biodiversitate. România a devenit, cu sprijinul WWF, unul dintre liderii europeni în trasabilitatea digitală a lemnului: sistemul SUMAL a înlocuit documentele pe hârtie cu urmărirea în timp real, creând unul dintre cele mai avansate sisteme de transparență din lume.

Finanțările UE pentru silvicultură prietenoasă cu natura au devenit accesibile pentru circa 100.000 de hectare de păduri private. Nu în ultimul rând, pentru prima dată în istoria politicii forestiere românești, comunitățile dependente de pădure au fost recunoscute oficial în Codul Silvic și în Strategia Națională pentru Păduri, prin contribuția WWF-România.

Pe râuri și în Delta Dunării, realizări importante sunt conceptul mai mult spațiu pentru râuri și cadrul de implementare stabilit prin Acordul – Coridorul verde al Dunării Inferioare, facilitat de WWF și semnat de Ministerul Mediului din România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, pentru protejarea a 935.000 ha și refacerea/restaurarea ecologică a 224.000 ha de zone umede.  WWF a reconectat 924 de hectare de fosta incintă agricolă Carasuhat la regimul natural al Dunării,  un model național de refacere a zonelor umede. La Gârla Mare, peste 400 de hectare de luncă au fost readuse la viață, oferind habitat pentru 80 de specii protejate și o capacitate de retenție a apei de aproximativ 5 milioane de metri cubi.

“România se află la o răscruce: poate alege calea unui viitor rezilient, bun pentru natură, sau poate recurge la soluții depășite care distrug râuri, păduri și comunități. WWF-România nu a ales niciodată calea comodă — ci calea schimbării pe termen lung. Și am convingerea că, ancorați în rețeaua globală WWF, prezentă în peste 100 de țări, vocea României pentru natură se aude mai departe și contează mai mult” declară Barbara Bendandi, Director de Conservare al WWF-România.

Specii  sălbatice

După aproape 200 de ani de absență, zimbrul european a revenit în Carpații de Sud-Vest datorită eforturilor WWF-România. Astăzi, în Munții Țarcu trăiesc în libertate aproximativ 250 de exemplare —

una dintre cele mai mari populații libere din Europa — printr-un program de reintroducere derulat pe termen lung, în parteneriat cu comunitatea locală și cu organizații internaționale.

În Dunăre, peste 60.000 de puieți de sturioni au fost eliberați ca parte a eforturilor de refacere a unor populații aflate cândva în pragul extincției. România dispune acum de prima bază de date națională pentru capturile accidentale de sturioni — un sistem construit împreună cu pescarii, autoritățile și instituțiile de cercetare, care a colectat deja peste 300 de raportări.

WWF-România a identificat și prima rețea de coridoare ecologice pentru carnivore mari din România — rutele naturale care permit urșilor, lupilor, râșilor și altor specii de mamifere mari să se deplaseze între habitatele naturale. Proiectul a fost recunoscut de Comisia Europeană drept model de bună practică în conectivitate ecologică și a contribuit la Planul Internațional de Acțiune pentru Carnivore Mari și Conectivitate Ecologică, adoptat ulterior de Convenția Carpatică a Națiunilor Unite.

„Carpații României adăpostesc aproape o treime din carnivorele Europei. Aceasta este o responsabilitate. În 20 de ani am înțeles că nu poți proteja o specie fără să înțelegi ecosistemele și peisajul în care trăiește, oamenii care îl împart cu ea și politicile care îl guvernează. Conservarea speciilor înseamnă să construiești sisteme socio-ecologice care funcționează. Sisteme de cercetare aplicată și monitorizare, de coexistență, de legislație și de încredere cu comunitățile locale. Sturionii sunt dinozaurii Dunării — au supraviețuit milioane de ani, dar nu pot supraviețui fără noi. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa — și România este acum casă pentru una dintre cele mai mari populații libere de pe continent. Nu am făcut asta singuri. Colaborăm pentru natură și încercăm să fim buni parteneri” declară Dr. Cristian Papp, Manager Național Departament Sălbăticie și Arii Protejate.

Comunitate și educație — conservarea care pornește de la oameni

WWF-România a înțeles de la început că natura nu poate fi protejată fără oamenii care trăiesc lângă ea. Peste 100 de comunități locale — din Delta Dunării, lunca Dunării, Podișul Hârtibaciului, Carpații de Sud-Vest și Maramureș — au fost implicate în proiecte de conservare, procese decizionale și modele de antreprenoriat bazat pe biodiversitate.

Băile Tușnad a devenit prima comunitate „Bear Smart” din România, un model național de coexistență sustenabilă cu carnivorele mari. În comunitatea #BearSmart de la Băile Tușnad, oamenii și natura au învățat să trăiască împreună prin educație, răbdare și o colaborare constantă între comunitatea locală, autorități și specialiști. Monitorizarea urșilor, intervențiile corecte și transparente și comunicarea continuă au transformat un oraș aflat în mijlocul unui coridor ecologic într-un loc în care conflictele au scăzut aproape de zero. Din 2021, numărul de daune raportate cauzate de urși a scăzut de la 41 la 0, iar mesajele RO-Alert au scăzut de la 230 la doar 14 în anul 2025, cu doar 5 intervenții necesare (o alungare, patru relocări și zero extrageri).

WeWilder, prima întreprindere socială fondată de WWF alături de o comunitate locală din Carpații de Sud-Vest, a fost selectată să reprezinte România la Parlamentul European ca cel mai de seamă exemplu de dezvoltare locală. MuMA Hut, parte a aceluiași proiect, a fost nominalizată la prestigioasele premii europene de arhitectură Mies van der Rohe.

Peste 30.000 de tineri au participat la programele educaționale ale organizației. Sute dintre ei au fost mobilizați în 12 orașe pentru a identifica probleme de mediu locale și a propune soluții climatice concrete, transmise ulterior autorităților. Clubul „Tineri Activi pentru Natura Sălbatică”, Programele Ambasadorii Zero Plastic, Eroii Climei și Academia de Tracking sunt doar câteva dintre inițiativele care au conectat generații întregi cu natura din jurul lor.

Peste 100 de companii au ales să fie parteneri activi în conservare. ONG-uri naționale — Coaliția Natura 2000, Societatea Ornitologică Română, Asociația Grupul Milvus, Bankwatch, Eco Ruralis, ROMAPIS, Fundația Centura Verde — și organizații locale — Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Ecologic și Asociația Mioritics — au amplificat impactul în teritoriu. 

Partener de dialog — peste 400 de contribuții la politici publice și legislație de mediu

În 20 de ani, WWF-România a contribuit direct la conturarea cadrului legislativ și de politici publice care guvernează astăzi protecția naturii în România. De la armonizarea legislației de mediu cu cea europeană după aderarea la UE din 2007 — prin transpunerea și implementarea Directivei Cadru Apă, Directivei pentru prevenirea riscului la inundații, Directivelor Natura 2000, Regulamentului privind comerțul cu lemn EUTR și Regulamentului UE privind defrișările — până la contribuții concrete la Pactul Climatic European, organizația a fost prezentă la fiecare masă unde s-au luat decizii care contează pentru natură. WWF a contribuit la elaborarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, a Strategiei de Adaptare la Schimbările Climatice 2030, a Planurilor Naționale Integrate pentru Climă și Energie și a Planului Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună.  A influențat Codul Silvic și legislația subsecventă, cadrul legal al ariilor naturale protejate, Planul Național pentru Redresare și Reziliență și, cel mai recent, Planul Național de Achiziții Ecologice 2025–2030.

Dincolo de documentele strategice, WWF a contribuit la fundamentarea unor schimbări legislative concrete: interzicerea microhidrocentralelor în ariile naturale protejate și excluderea lor de la finanțarea cu fonduri UE, integrarea cerințelor de biodiversitate în Politica Agricolă Comună și în planificarea teritorială, includerea măsurilor de infrastructură verde în planurile de management al bazinelor hidrografice și al riscului la inundații, și înăsprirea pedepselor pentru pescuitul, transportul și deținerea ilegală de sturioni.

Parteneriatele cu universități din București, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Suceava, Galați  au fost incluse constant în campaniile și proiectele WWF de-a lungul anilor.

Colaborări și afilieri internaționale — România pe harta globală a conservării

WWF-România face parte din cea mai mare rețea de conservare a naturii din lume și colaborează activ cu IUCN — Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, ICPDR — Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea, Convenția Carpatică, Global Wildlife Connect Initiative, Infrastructure and Ecology Network Europe (IENE), CAN — Rețeaua pentru Acțiune Climatică.  WWF-România este membru fondator al Asociației de Ecoturism din România, al Coaliției Natura 2000 și al Panda Labs — programul global de inovație al rețelei WWF, alături de Danemarca, Australia, Kenya și Elveția.

Organizația a contribuit la studii științifice publicate în reviste internaționale și preluate de media globale, consolidând imaginea României ca unul dintre cele mai importante teritorii pentru biodiversitate din Europa.

„Colaborarea este în natura noastră. Am construit, în 20 de ani, o rețea de oameni, instituții și organizații care cred că România merită o natură vie. Rezultatele pe care le celebrăm astăzi sunt, înainte de orice, ale acestei comunități extinse. Rolul WWF-România este să conectăm cunoștințele cu acțiunea, conservarea cu nevoile comunității și viziunea pe termen lung cu soluții practice. Am susținut abordări bazate pe dovezi care protejează biodiversitatea, întăresc reziliența climatică și sprijină dezvoltarea durabilă” declară Orieta Hulea, CEO WWF-România.