WWF România salută anunțul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind organizarea unei dezbateri publice pe 30 aprilie pe proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei de identificare a Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB). WWF România a transmis, în cadrul consultării publice, încă de vineri, o serie de observații și propuneri privind Metodologia.
Considerăm acest pas drept o deschidere necesară și oportună, care poate contribui la consolidarea unui proces participativ real, într-un moment esențial pentru atingerea obiectivelor asumate de România prin PNRR și Strategia UE pentru Biodiversitate 2030. Organizarea unei dezbateri publice aplicate este binevenita pentru clarificarea și îmbunătățirea Metodologiei, prin integrarea expertizei tehnice și a perspectivelor factorilor interesați, astfel încât rezultatul final să reflecte un echilibru între protejarea celor mai relevante valori de biodiversitate, asigurarea conectivității ecologice o data cu limitarea impactului socio-economic.
Un pas important pentru biodiversitatea României
Procesul de identificare a Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate reprezintă un jalon major pentru România, cu implicații pe termen lung asupra conservării biodiversității și funcționării rețelei de arii protejate.
În acest context, apreciem în mod deosebit direcțiile asumate în Metodologie, în ceea ce privește:
- ansamblul ecosistemelor acvatice cu valoare ecologică ridicată – cursuri de apă, zone umede și păduri ripariene din afara fondului forestier național;
- peisajele mozaicate silvo-pastorale (agro-silvice) – mixuri de pajiști, tufărișuri și păduri.
Aceste direcții susțin o abordare integrată și necesară pentru conservarea biodiversității reprezentative pentru România, iar menținerea lor creează premisele pentru o identificare și cartare coerentă, în acord cu principiile proporționalității, reprezentativității și conectivității ecologice. Este esential de subliniat că, în cazul peisajelor silvo-pastorale, pășunatul și cositul responsabil rămân măsuri de management compatibile și necesare pentru conservarea biodiversității.
Un apel pentru dialog și soluții echilibrate pentru îmbunătățirea Metodologiei
WWF-România va participa activ la dezbaterea publică pentru a contribui la îmbunătățirea Metodologiei, în special în ceea ce privește ecosistemele forestiere.
Analiza noastră arată că forma actuală a Metodologiei riscă să afecteze principiile pe care ar trebui să le consolideze – fundamentarea științifică, aplicabilitatea practică și sustenabilitatea ecologică și socio-economică. În mod particular, considerăm necesară clarificarea unor aspecte precum:
- evitarea amestecului conceptual între masurile de conservare integrate in managementul forestier și regimul de protectie aplicat zonelor prioritare pentru biodiversitate;
- menținerea coerenței în identificarea pădurilor multiseculare de tip old-growth si garantarea validării în teren pentru o identificare corectă;
- introducerea unei prioritizări reale, care să țină cont de valorile de biodiversitate specific la nivel national, conectivitate și impact socio-economic.
- introducerea unor praguri orientative în aplicarea principiului proporționalității atât în ce privește tipurile de habitate cât și distribuția pe regiuni biogeografice;
- precizarea explicită a faptului că Metodologia de identificare se aplică strict în limitele Proiectului de investiții finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza Contractului de servicii nr. 119/16.08.2023 (I3 – PNRR).
De ce este important acest moment
Subliniem că actuala formă a Metodologiei de identificare a ZPB are implicații structurale asupra întregului sistem de gospodărire a pădurilor din România, ale cărei efecte vor fi resimțite imediat si pe termen lung.
Modificările introduse conduc la o serie de riscuri concrete:
- subminarea practicilor silviculturale apropiate de natură care asigură menținerea biodiversității prin intervenții planificate, controlate și orientate spre acest obiectiv;;
- descurajarea aplicării măsurilor de conservare în pădurile cu rol de producție;
- credibilitatea procesului de identificare si desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate și acceptarea socială, în special la nivelul comunităților locale, a regimului de arii protejate.
În ansamblu, există riscul ca rezultatele aplicării Metodologiei, în forma actuală, să fie mai degrabă nefavorabile biodiversității, contrar obiectivelor Strategiei Europene pentru Biodiversitate.
Rămânem deschiși unui dialog constructiv și ne exprimăm disponibilitatea de a contribui activ la acest proces, pentru a asigura o abordare coerentă, sustenabilă și adaptată contextului național.