Peste 600.000 de hectare de păduri situate în afara fondului forestier național nu beneficiază în prezent de un cadru coerent care să recunoască și să valorifice rolul lor multifuncțional excepțional. În același timp, mii de hectare de vegetație forestieră care constituie elemente de peisaj cu mare diversitate („high-diversity landscape features”) sunt eliminate anual din pajiștile semi-naturale cu înaltă valoare de conservare. Specialiștii atrag atenția că, fără măsuri adecvate, România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase peisaje mozaicate silvopastorale, unice din Europa.
În acest context, WWF-România, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a organizat, în cadrul proiectului COOP4SAFE, o întâlnire a grupului de lucru dedicat identificării celor mai potrivite politici și instrumente pentru conservarea și gestionarea durabilă a peisajelor mozaicate silvopastorale si a padurilor aflate în afara fondului forestier național.
Participanții au evidențiat faptul că aceste peisaje sunt rezultatul unei relații de lungă durată dintre comunitățile locale și natură, iar menținerea unui păstorit durabil este esențială pentru conservarea biodiversității, protecția resurselor de apă, reziliența climatică și menținerea mozaicului peisagistic specific zonelor rurale. În același timp, ele reprezintă o parte valoroasă a patrimoniului cultural al României, reflectând practici tradiționale care și-au demonstrat sustenabilitatea de-a lungul timpului.
În paralel, numeroase pajiști cu valoare naturală ridicată și sisteme silvopastorale tradiționale se află într-un proces de degradare. Abandonul activităților pastorale, precum și integrarea insuficientă a practicilor tradiționale în mecanismele actuale de gestionare și sprijin, contribuie la simplificarea peisajelor și la pierderea unor elemente de mare valoare ecologică și culturală.
Specialiștii au subliniat necesitatea dezvoltării unor măsuri concrete care să susțină activitățile pastorale durabile și să încurajeze menținerea peisajelor culturale de mare diversitate. În acest sens, normele agro-silvice care urmează să fie dezvoltate printr-un ordin comun al autorităților centrale responsabile de mediu și agricultură ar trebui să recunoască valoarea acestor sisteme, să stabilească principii clare de gestionare durabilă și să adapteze instrumentele de sprijin la specificul tradițional al României.
Această abordare este pe deplin compatibilă cu obiectivele europene actuale, demonstrând că productivitatea agricolă, adaptarea la schimbările climatice și conservarea biodiversității nu sunt obiective aflate în competiție, ci se pot susține reciproc atunci când politicile publice sunt concepute integrat.
În perspectiva viitorului exercițiu financiar european 2028–2034, participanții au evidențiat oportunitatea orientării investițiilor publice către soluții care răspund simultan obiectivelor de restaurare a naturii, implementării cerințelor privind produsele fără defrișări, conservării biodiversității, adaptării la schimbările climatice și dezvoltării socio-economice a comunităților locale. Sistemele agricole și silvopastorale tradiționale pot contribui în mod direct la atingerea acestor obiective, oferind în același timp beneficii economice și sociale comunităților rurale.
„România are deja peste 600.000 de hectare de păduri, unele deosebit de valoroase, situate în afara fondului forestier național, care, în lipsa unui cadru adecvat de recunoaștere și gestionare, riscă să se degradeze sau să fie pierdute. În același timp, asistăm la diminuarea unor pajiști valoroase și a sistemelor silvopastorale tradiționale. Avem nevoie de politici publice care să susțină activitățile pastorale durabile și să valorifice contribuția acestor peisaje la conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea comunităților locale, în acord cu noile politici europene și naționale.”
Grupul de lucru reunește experți din cercetare, mediul academic, instituții publice și organizații neguvernamentale – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, INCDS Voluntari, ICDEAPA Galați, ICD Pajiști Brașov, USAMV București, Facultatea de Silvicultură Suceava, INCDS „Marin Drăcea”, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și alții, care contribuie la identificarea unor soluții legislative și administrative adaptate realităților din teren și cerințelor europene.
Pajiștile cu arbori și alte sisteme agro-silvice reprezintă infrastructuri naturale esențiale pentru protecția solului, conservarea biodiversității, stocarea carbonului, adaptarea la schimbările climatice și menținerea activităților agricole tradiționale.
Prin acest demers, WWF-România, alături de parteneri, urmărește să contribuie la dezvoltarea unui cadru coerent de politici publice care să asigure conservarea și gestionarea durabilă a acestor habitate și să sprijine comunitățile rurale în menținerea unor practici tradiționale esențiale. Totodată, organizația își asumă continuarea implicării active, alături de autorități, mediul academic, comunitățile locale și ceilalți factori interesați, pentru transformarea acestor provocări într-o oportunitate de dezvoltare durabilă și de valorificare a patrimoniului natural și cultural al României.
Proiectul „Cooperare pentru protejarea biodiversității și asigurarea unei coexistențe viabile om-faună sălbatică în zona transfrontalieră SKROUA” (COOP4SAFE) reunește cinci parteneri principali: WWF-România – Filiala Maramureș, RachivEcoTour, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Maramureș, AEVIS și Parcul Național Natural Verkhovynskyi.
Data de începere a proiectului: 01.01.2025
Data de finalizare a proiectului: 12.12.2026
Contribuție totală a Uniunii Europene: 832 134.87 EUR
Despre Programul de finanțare
Programul Interreg VI-A NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina face parte din cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, fiind reglementat de Politica de Coeziune a UE. Programul urmărește să sprijine dezvoltarea regiunii de frontieră dintre Ungaria, Slovacia, România și Ucraina, cu un accent deosebit pe zonele din Ucraina. Acesta include următoarele unități teritoriale: județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Borsod-Abaúj-Zemplén din Ungaria; regiunile Košický kraj și Prešovský kraj din Slovacia; județele Maramureș, Satu Mare și Suceava din România; precum și regiunile Zakarpattia, Ivano-Frankivsk și Cernăuți din Ucraina. Programul sprijină soluții finanțate de UE pentru provocări comune, contribuind la dezvoltarea unei regiuni de frontieră reziliente, verzi, sănătoase și bazate pe cooperare. Printre prioritățile sale se numără adaptarea la schimbările climatice, accesul echitabil la servicii de sănătate, protejarea biodiversității, turismul sustenabil și cooperarea transfrontalieră.
Mai multe informații sunt disponibile pe: https://next.huskroua-cbc.eu/
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a WWF-România – Filiala Maramureș și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Informații de contact
Radu Melu – Expert senior păduri , WWF-România
Email: [email protected]
Cristina Curelea –Expert comunicare, WWF-România
Email: [email protected]