Proiectul noului Cod Silvic și al modelului de structurare a legislației silvice subsecvente a intrat în linie dreaptă și trebuie elaborat până la finalul lunii mai. WWF monitorizează și se implică activ în acest proces în calitate de factor interesat. Săptămâna trecută am transmis poziția WWF ca răspuns la chestionarul amplu elaborat de echipa de proiect, prin care am scos în evidență elementele principale pe care considerăm că noul Cod Silvic trebuie să le conțină.
Elaborarea studiilor pentru proiectul noului Cod Silvic si recomandările pentru legislația silvică subsecventă trebuie să urmeze direcțiile strategice de acțiune asumate prin Strategia Națională pentru Păduri 2030 (SNP30). Acesta este firul roșu al reformelor, care a fost adoptat de Guvern în octombrie 2022, în urma unui proces sprijinit de WWF, în elaborarea căruia ne-am implicat activ prin participarea la grupurile de lucru tematice.
Pentru mai multă coerență, dar și pentru credibilitatea acestui proces participativ la care suntem chemați să luăm parte, autoritatea competentă trebuie să asigure și armonizarea cu legislația conexă. În acest sens, calendarul acestor activități trebuie coroborat cu inițiativele de modificare a altor acte normative care se desfășoară în paralel, cu impact asupra pădurilor.
Context
În condițiile în care Codul Silvic a fost scris în 2008 și apoi cârpit și peticit cum a bătut vântul, fără nicio strategie, singura soluție reală a fost dezvoltarea unei Strategii si realizarea unui nou Cod Silvic adaptat provocărilor actuale naționale și europene: schimbările climatice, nevoile comunităților dependente de pădure, strategia de biodiversitate, plăți compensatorii pentru serviciile de mediu, valorificarea si prelucrarea superioară a masei lemnoase.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat obligația de a finaliza un nou Cod Silvic până pe 30 iunie. Consorțiul care lucrează la elaborarea proiectului este format din specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Câteva dintre propunerile pe care WWF le-a inclus în chestionar
- Pentru responsabilizarea gestionarilor/administratorilor de fond forestier trebuie instituite: (1) Set de reguli clare care să poată fi ușor de monitorizat (preponderent indicatori de rezultat) și care să poată produce probe concludente în urma controalelor; (2) Adoptarea unui sistem de sancțiuni proporționale cu nivelul prejudiciilor /riscurilor sistemice și care să funcționeze ca un mecanism de prevenție (adică să fie disuasive); (3) Planurile de control să urmeze o abordare de riscuri în baza unor criterii obiective și transparente; (4) Instituirea unui sistem de monitorizare continuă în baza unui set de indicatori pentru monitorizarea implementării politicii forestiere în România și în cadrul UE pentru monitorizarea pădurilor și a planurilor strategice.
- Considerăm esențială continuitatea măsurilor de bune practici implementate de silvicultura din România, care au contribuit decisiv la stabilitatea, reziliența, productivitatea și biodiversitatea excepționale ale pădurilor noastre.
- Integrarea conservării biodiversității cu gospodărirea pădurilor trebuie să cuprindă în mod esențial măsurile de bune practici ale căror impact pozitiv a fost verificat de mai multe decenii.
- Instituirea unor mecanisme de stimulare a proprietarilor în vederea menținerii/îmbunătățirii serviciilor de mediu oferite de pădurile din afara fondului forestier național și a vegetației forestiere de pe terenurile cu destinație agricolă.
- Schimbarea radicală a sistemului de combatere a recoltărilor ilegale. Se impune eliminarea conflictelor de interese sistemice și transformarea sistemului actual de control bazat pe „marcarea” și paza arborilor în pădure într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure.
- Valorificarea superioară a masei lemnoase și promovarea prelucrării superioare a acesteia. Maximizarea valorii adăugate și facilitarea accesului la resursele forestiere pentru afacerile din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților raportată la masa lemnoasa consumată.
- Definirea conceptului de comunități vulnerabile dependente de pădure (definiție/criterii desemnare), concept care să fie preluat în toate secțiunile relevante (valorificare superioară, amenajare, masuri de management, etc).
- Simpla despăgubire proprietarilor de drept care vor fi supuși/își asumă voluntar o serie de restricții nu este suficientă. Trebuie asigurată o tranziție echitabilă pentru toți, inclusiv pentru comunitățile dezavantajate, prin restricționarea utilizării resurselor naturale (aceste comunități fiind în mod tradițional angrenate în valorificarea și prelucrarea acestor resurse).
- Pentru suprafețele forestiere gestionate prioritar pentru conservarea biodiversității (ex: parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații științifice), administrarea fondului forestier din ariile naturale protejate, indiferent de forma de proprietate, ar trebui sa poată fi preluată de către structuri specializate (ex: administrația parcurilor naționale/structuri teritoriale responsabile pentru administrarea ariilor naturale protejate).
- Instituirea unor indicatori de performanță clari si ambițioși pentru administrarea pădurilor de stat, care să țină cont de cei 3 piloni ai sustenabilității (social, economic și de mediu).
Foto: WWF România