Amenda Consiliul Concurentei

Cartelul demascat de autorităti scoate la iveală două mari pericole

Apreciem efortul Consiliului Concurenței de a combate ilegalitățile din pădurile României și sperăm ca amenzile pe care le-a aplicat marilor procesatori să descurajeze practicile anticoncurențiale din domeniu. Ancheta actuală se referă însă la perioada 2011-2016 și este firesc să ne întrebam dacă nu cumva au fost încălcate regulile de concurență și după această perioadă, și prin alte mecanisme.

Piața liberă, concurențială, este o condiție de bază în funcționarea Uniunii Europene. De ea depinde dezvoltarea unui mediu economic sănătos și nu trebuie “pusă între paranteze”. Ce înseamnă asta pentru păduri?

Cartelul demascat de autorități scoate la iveală două mari pericole cu care se confruntă pădurile noastre:

  • Ancheta autorităților a demonstrat că marii procesatori eliminau concurența în cadrul licitațiilor „pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului care încasa mai puțini bani”. Astfel de practici subminează concurența locală prin eliminarea treptată de pe piață a operatorilor mici și mijlocii, în timp ce firmele de exploatare mai mari sunt constrânse să se transforme în „servanți”. Aceasta este una dintre cauzele care alimentează fenomenul tăierilor ilegale. Ne punem deci întrebarea: câte milioane de metri cubi au fost recoltate ilegal din România ca urmare a acestor practici?
  • Modul de valorificare a lemnului dictează cum ne gospodărim pădurile. Dacă un grup de procesatori care poate sa consume anual peste 5 milioane de metri cubi de lemn reușește să formeze un cartel, atunci „grupul” obține o poziție dominantă pe piață și poate să influențeze cererea. Mai mult, dacă companiile din grup procesează doar primar lemnul, atunci nu au nevoie de materie primă de bună calitate. Prin urmare, pentru a satisface cererea de pe piață, silvicultura din România riscă să se orienteze către cicluri scurte de producție (mai profitabile în ceea ce privește producția de lemn) de 60-80 de ani, față de 100-140 de ani, cât sunt în prezent. Legalizarea unor intervenții intensive și, într-un final, transformarea ecosistemelor forestiere în culturi intensive de lemn, riscă sa conducă la reducerea devastatoare a biodiversității. Deoarece nu am mai avea păduri vii, ci „livezi de lemn”.

„România nu are nevoie de acest model de afaceri susținute de practici ilegale. Trebuie să susțină o piață a lemnului etică, concurențială și competitivă. Trebuie să promoveze o economie circulară prin valorificarea și prelucrarea superioară a lemnului, pentru a-i crește valoarea adăugată pe plan local și a crea noi locuri de muncă. Numai în acest fel poate fi redusă în mod durabil presiunea asupra ecosistemelor forestiere și dezvoltarea durabilă a comunităților locale.” – Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri la WWF România.

Sperăm ca autoritățile să continue lupta împotriva abuzurilor din păduri prin crearea unui cadru legislativ coerent, pe care să se asigure că îl pun în practică prin aplicarea unor controale eficiente, susținute de sancțiuni pe măsură.

Foto: Mihai Constantineanu/WWF România

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top