Paduri Virgine

Am reușit să protejam încă 5.000ha de păduri cvasivirgine. Procesul este însă mult prea lent

Am reușit să includem săptămâna trecută încă 5.000ha de păduri cvasivirgine în Catalogul Național. În mod normal, ar trebui să considerăm acest lucru o reușită și să fim mulțumiți. În realitate însă problematica pădurilor virgine este mult prea tergiversată.

„De fiecare dată când se schimbă conducerea ministerului de resort, sperăm că procesul de identificare și de protejare a pădurilor virgine va fi accelerat. Avem însă mereu aceeași dezamăgire. Eforturile nostre sunt zădărnicite de unii reprezentanți ai autorității locale. În comisiile locale în care ar trebui sa fie recunoscute aceste păduri există o preocupare permanentă de “acoperire” cu acte, documente și înscrisuri a oricărei decizii privind salvarea acestora. Uneori am impresia că se caută motive pentru descalificarea pădurilor propuse și, astfel, nimeni nu trebuie să-și asume răspunderea pentru nimic.” – Radu Melu, manager național al departamentului de păduri la WWF România.

Până acum, WWF a evaluat peste 500.000 ha de pădure, a identificat circa 65.000 ha de păduri virgine și cavsivirgine și, în prezent, are studii în proceduri de avizare pentru alte 25.000 ha la nivel național.

Ne confruntăm însă cu câteva probleme fundamentale:

  • De cele mai multe ori autoritatea solicită refacerea studiilor pe motiv că nu conțin  informații care se găsesc … tot la autoritate. În plus, nu există experți care să interpreteze textul legii în mod corespunzător. Pentru avizarea unor studii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine autoritățile au nevoie de personal specializat care să înțeleagă specificul acestor păduri dincolo de interpretarea tendențioasa a textului legii. Aceștia trebuie să fie specialiști capabili să ia decizii pe care să le susțină și care, nu în ultimul rând, să înțeleagă că cel mai important aspect pentru calificarea unor păduri este statutul acestora și nu birocrația din spatele studiului de fundamentare.
  • O altă problemă este reprezentată de lipsa de motivare pentru proprietățile private. Deși este obligația statului să asigure plăți compensatorii pentru proprietarii de pădure care au restricții când vor să recolteze lemnul, în prezent acestea se acordă doar pentru o parte dintre proprietari și cu întârzieri chiar și de doi ani. Se discută acum despre un nou exercițiu financiar privind dezvoltarea rurală, însă pădurile reprezintă în continuare un capitol neglijat, chiar dacă acestea sunt esențiale în multe comunități rurale.

Potrivit Ministerului Mediului, în august erau incluse aproximativ 33.000 ha de păduri în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine. În prezent există 63 de studii depuse dar neavizate, cu o suprafață totală de peste 21.600 ha. O parte dintre studii au fost respinse de către gărzile forestiere, iar altele de către Ministerul Mediului, care a solicitat completări. Reprezentanții ministerului susțin că în România mai există încă 61.200 ha de păduri potențial virgine și cvasivirgine ce pot intra în Catalog după finalizarea și avizarea studiilor.

Părerea noastră este că autoritățile ar trebui să se axeze mai mult pe obținerea unor rezultate și mai puțin pe procedurile de lucru. Trebuie să schimbăm modul în care studiile de fundamentare a pădurilor virgine și cvasivirgine sunt verificate. Altfel, România riscă să rămână în continuare țara cu cele mai valoroase ecosisteme forestiere, dar incapabilă să le identifice și să le protejeze.

Foto: Doru Oprișan

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top