Activitățile ilegale împotriva speciilor sălbatice reprezintă o formă de crimă organizată, a patra cea mai frecventă activitate criminală din lume. Întrecută numai de traficul de droguri, falsificare și contrabanda cu arme, infracțiunile împotriva speciilor sălbatice generează venituri de 280 miliarde dolari pe an, potrivit Interpol. În plus, acestea au efecte negative serioase asupra vieții de pe planetă, inclusiv reducerea semnificativă a biodiversității și dispariția completă a unor specii europene de animale și plante.
În acest context, WWF și-a intensificat implicarea pentru protejarea naturii unindu-și forțele cu 11 parteneri din țări europene pentru contribui la reducerea infracțiunilor asupra speciilor sălbatice europene prin proiectul SwiPE [1]. În cadrul unei întâlniri transfrontaliere ce a avut loc online în luna octombrie, membrii proiectului, experți și reprezentanți ai autorităților la nivel european au discutat despre legislația menită să combată criminalitatea împotriva speciilor sălbatice, în Europa.
Este legislația europeană suficientă și implementată corect peste tot în Europa, pentru a combate criminalitatea cu privire la speciile sălbatice?
La nivel european, o serie de Directive setează cadrul legislativ care protejează animalele sălbatice și ecosistemele în care acestea trăiesc: Directiva Habitate, Directiva Păsări, Directiva Cadru pentru Apă și multe altele, transpuse în legislația națională a fiecărui stat membru. În plus, speciile pe cale de dispariție, precum și comerțul cu produse provenite de la acestea, sunt reglementate prin Convenția CITES, un acord interguvernamental internaţional intrat în vigoare în 1975.
Însă, în momentul în care legile sunt încălcate, este nevoie de măsuri care să pedepsească și să împiedice răspândirea criminalității împotriva mediului.
Directiva privind infracțiunile împotriva mediului acoperă 9 categorii de infracțiuni dintre care două se referă la capturarea și comercializarea de animale sălbatice. Aceste dispoziții – art. 3 litera (g) și 3 litera (f) – sunt totuși limitate, deoarece introduce excepţia în cazurile în care fapta afectează o cantitate mică de exemplare şi are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor. Și, deși Comisia Europeana a înregistrat unele progrese în combaterea traficului de animale sălbatice, sunt necesare eforturi suplimentare.
Toate statele membre au incriminat traficul de animale sălbatice și au instituit sancțiuni. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt reglementate în detaliu și sunt aplicate în mod diferit persoanelor fizice și juridice. Prin urmare, există diferențe mari între sistemele de sancționare din statele membre, în special atunci când vine vorba de aplicarea răspunderii civile sau penale. Principala problemă a Directivei este că nu este pusă în aplicare în mod corespunzător și nu funcționează peste tot.
„Relația dintre sancțiunile administrative și cele penale este cu adevărat esența problemei. Trebuie să ne asigurăm că același tip de sancțiuni se aplică mai mult sau mai puțin în întreaga UE în ceea ce privește criminalitatea împotriva faunei sălbatice.”
Peter Csonka, director adjunct, Direcția Generală Justiție și Consumatori, Comisia Europeană
Comisia Europeană intenționează să revizuiască Directiva și să o prezinte la sfârșitul anului 2021. Comisia va analiza domeniul de aplicare, infracțiunile și sancțiunile, pentru a se asigura că sancțiunile sunt similare în toate statele membre. Revizuirea face parte dintr-un set mai larg de eforturi pentru a proteja mediul, inclusiv planul de aplicare a legii privind traficul de animale sălbatice al Directoratului General pentru Mediu: protejarea mediului prin intermediul dreptului penal ar trebui să fie ultima soluție, dar trebuie să fie eficientă.
***
[1] Proiectul SWiPE Successful Wildlife Crime Prosecution in Europe („Instrumentarea cu succes a cazurilor de infracționalitate cu specii sălbatice în Europa”) este implementat de WWF, Flora & Fauna International, TRAFFIC, Parchetul de Stat al Republicii Croația și Academia Judiciară (Croația) în 11 țări europene, inclusiv România. Celelalte țări în care vor fi implementate acțiunile proiectului sunt: Bulgaria, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovacia, Ungaria, Spania, Italia, Ucraina și Polonia.
Principalul obiectiv al WWF și al tuturor partenerilor care și-au unit forțele în această inițiativă este de a contribui la reducerea infracțiunilor asupra speciilor sălbatice europene. Acest lucru poate fi făcut prin:
● completarea lacunelor din bazele de date legate de infracțiunile asupra speciilor sălbatice;
● furnizarea cunoștințelor tehnice relevante către procurori și autoritățile de control;
● conștientizarea efectelor negative ale acestor infracțiuni asupra securității naționale, sănătății publice și mediului.