Articol semnat de Ana-Maria Seman, Lider regional pentru climă și infrastructură la WWF Europa Centrală și de Est.
În vederea atingerii obiectivului ambițios al UE pentru 2030 de a ajunge la o capacitate de 60 GW de energie eoliană offshore, există o conștientizare tot mai mare a importanței acesteia pentru decarbonizarea continentului. În timp ce națiunile nordice au făcut pași importanți în ceea ce privește crearea de parcuri eoliene offshore integrate ecologic, țările din blocul estic sunt abia la început de drum.
Noile legislații privind energia eoliană offshore din România și Bulgaria, însoțite de lansarea unor inițiative precum Coaliția pentru energie regenerabilă la Marea Neagră (BSREC), oferă speranțe de progres în bazinul Mării Negre, singura mare din UE care nu are turbine eoliene operaționale. Cu toate acestea, rămân obstacole substanțiale, inclusiv absența planurilor spațiale marine, a cadrelor de reglementare și a accesibilității datelor. În plus, eforturile de colaborare care depășesc granițele și sectoarele, chiar și cu națiuni din afara UE, sunt esențiale pentru succes.
Rolul energiei eoliene offshore este indispensabil pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare în bazinul Mării Negre, în special având în vedere nevoile energetice ale României (peste 13 TWh) și Bulgariei (6 TWh) până în 2030. Deși potențialul tehnic pentru coasta comună a Bulgariei și României este estimat între 70 și 100 GW, planificarea integrată pentru toate modurile de utilizare a mării este esențială pentru a evita conflictele și pentru a asigura o planificare realistă a proiectelor.
Înființarea BSREC urmărește să valorifice potențialul energetic offshore în țările participante la proiect prin încurajarea rețelelor informale ale părților interesate, prin îmbunătățirea pregătirii pentru acțiune și prin promovarea unei guvernanțe eficiente. Acesta se bazează pe lecțiile învățate din experiența de succes a coaliției OCEaN în materie de planificare a energiei eoliene offshore în țările nordice, care încearcă să armonizeze colaborarea dintre ONG-uri, operatorii de sisteme de transport și dezvoltatorii de energie. Această coaliție contribuie la accelerarea implementării energiei eoliene offshore și a infrastructurii de rețea, asigurând în același timp alinierea cu protecția naturii și cu ecosistemele marine sănătoase.
Planificarea duce la perfecțiune
O serie de provocări trebuie să fie abordate în mod sistematic la nivelul națiunilor din bazinul Mării Negre, așa cum reiese din temele grupului de lucru al BSREC. În centrul acestor provocări se află rolul vital al planificării spațiului marin (PSM) și al unei abordări bazate pe ecosisteme în ceea ce privește utilizarea mării.
- Rolul energiei eoliene offshore este indispensabil pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare în bazinul Mării Negre, în special având în vedere nevoile energetice ale României (peste 13 TWh) și Bulgariei (6 TWh) până în 2030.
Planificarea spațială maritimă facilitează sinergia producției de energie regenerabilă offshore cu protecția naturii și cu alte activități maritime existente. Aplicarea corectă a amenajării spațiului maritim poate raționaliza planificarea în zonele marine, reconciliind interesele conflictuale ale diverșilor utilizatori marini. Cu toate acestea, proiectele de PSM existente în România și Bulgaria nu sunt suficiente, deoarece nu dispun de o evaluare cuprinzătoare a selecției amplasamentelor eoliene offshore și a integrării cu alte utilizări ale mării. De asemenea, acestea nu integrează în mod adecvat datele ecologice, oferind un inventar simplist al altor seturi de date existente, fără a le integra.
Lipsa unor date complete privind biodiversitatea împiedică planificarea strategică. Este absolut necesară o investiție urgentă în cartografierea sensibilității naturii, în special în ceea ce privește rutele de migrație a păsărilor offshore și mediile acvatice. Recunoscând rolul central al PSM, coalițiile de modelare, precum BSREC, pot pleda împreună pentru îmbunătățirea PSM în România, Bulgaria, Turcia și Georgia, alături de schimbul de date. Această abordare ar putea identifica situri adecvate, inclusiv din considerente transfrontaliere, minimizând în același timp conflictele și impactul.
Selectarea unui amplasament pentru dezvoltare eoliană offshore nu ar trebui să se facă niciodată independent de amenajarea spațiului maritim. La fel ca în cazul dezvoltărilor de energie regenerabilă pe uscat, o planificare offshore adecvată poate reduce la minimum conflictele dintre părțile interesate, poate limita orice impact care ar putea afecta mediul marin local și poate maximiza beneficiile dezvoltării pentru comunitățile locale.
Colaborarea pentru a debloca potențialul energetic al Mării Negre
În armonie cu PSM, țările ar trebui să adopte o abordare centralizată în cadrul procedurilor de licitație, selectând în prealabil situri mai puțin sensibile din punct de vedere ecologic pentru proiectele eoliene offshore. Acest lucru asigură alinierea la planificarea spațiului maritim și atenuează conflictele legate de utilizarea spațiului maritim.
În plus, părțile interesate, inclusiv experții în domeniul mediului marin, dezvoltatorii de energie și autoritățile de reglementare, pot colabora îndeaproape pentru a se asigura că țările utilizează pe deplin opțiunea oferită de Comisia Europeană de a include 30% din criteriile care nu țin de preț în ofertele lor pentru proiectele eoliene offshore.
Această practică ar sprijini favorizarea proiectelor care includ măsuri adecvate de atenuare și restaurare pentru a reduce impactul negativ asupra ecosistemelor marine. De asemenea, proiectele pot merge mai departe, incluzând acțiuni care îmbunătățesc condițiile de mediu (de exemplu, refacerea recifelor) sau care implică comunitățile pentru a asigura beneficii reciproce în urma proiectelor.
Coalițiile părților interesate, cum ar fi BSREC, sunt esențiale în unirea grupurilor de energie și de mediu pentru proiecte maritime integrate. Aceste proiecte pot promova simultan energia eoliană offshore și pot aborda obiectivele sociale și de mediu, creând o sinergie care aduce beneficii tuturor părților implicate.
*Date extrase din Pathway Explorer: Scenariul Bulgaria LTS Central (CSD) și scenariul România WAM (EPG).
WWF România și acțiuni de advocacy în procesul legislativ din România
WWF România susține alinierea obiectivelor de decarbonizare, respectiv alinierea RepowerEU cu obiectivele Strategiei UE pentru biodiversitate 2030. Astfel, atingerea obiectivelor privind energia regenerabilă offshore trebuie realizată într-un mod eficient din punct de vedere spațial și sustenabil, cu respectarea naturii.
Participăm la consultarea publică cu privire la leagea privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.
Puteți citi observațiile noastre cu privire la Proiectul de Lege aici.
Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
A Year to Remember: 2024 in the World of the European Bison
The European bison – a fascinanting creature, as if out of fairytales. It is hard to believe that after 250 years of being extinct in our country, the gentle giants are now roaming free in Tarcu Mountains.
Noul Cod Silvic ratează implementarea unor reforme clare pentru silvicultură
EN Deciziile cele mai importante sunt practic amânate, urmând a fi eventual adoptate prin legislația subsecventă de către viitorul Guvern. Noul Cod Silvic, adoptat ieri în Camera Deputaților, deschide o serie de oportunități pentru îmbunătățirea sistemului silvic românesc, însă nu reușește să transpună în mod clar direcțiile strategice asumate prin
Apel pentru propuneri de proiecte care promovează acțiunile climatice în municipalitățile Bistrița și Brașov
WWF România anunță lansarea a două apeluri de proiecte, oferind sprijin financiar proiectelor care promovează acțiunile climatice în orașele Bistrița și Brașov. Acest sprijin financiar va fi acordat pentru propunerile/propunerea de proiect care obțin/e cel mai bun punctaj în cadrul procesului de evaluare și selecție sub forma a câte un grant în