În loc de decarbonizare, dublă poluare și o defrișare

În completă opoziție procesului de decarbonizare asumat la nivel european, o nouă Hotărâre de Guvern prevede distrugerea a 43 de hectare de pădure, fără compensare, pentru extinderea unei cariere de lignit în Gorj (Roșia de Jiu).

Nerespectarea angajamentelor de decarbonizare poate duce la pierderea a sute de milioane de euro din fondurile europene. 

Guvernul României alege din nou să pericliteze siguranța oamenilor și a naturii, în loc să respecte parcursul tranziției de la combustibili fosili către energie nepoluantă, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european, și să protejeze pădurile ca resursă vitală în atenuarea schimbărilor climatice. Astfel, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost publicată pe 28 august o nouă Hotărâre prin care se aprobă „scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a terenului în suprafaţă de 43,6624 ha, în vederea realizării lucrării miniere de interes național și de utilitate publică „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Roșia de Jiu, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”. 

Amintim că această inițiativă succede HG adoptată în 11 ianuarie 2023, privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, fără compensare, de către CEO a terenului în suprafaţă de 106,3515 ha, în vederea realizării lucrării miniere de interes naţional şi de utilitate publică ,,Deschiderea şi punerea în exploatare a Carierei Timişeni-Pinoasa, judeţul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”. 

„Dacă ne uităm la HG-urile pe care Guvernul le-a adoptat în acest an, pare că România nu își dorește să respecte țintele de decarbonizare. Prin HG-ul emis în ianuarie, plus cel de acum, CEO pare că nu își va reduce capacitățile de exploatare a minelor. Fără să luăm în calcul exploatările deja existente, prin cele două HG-uri CEO va putea exploata anual 16 mil. tone de lignit, ori producția lor actuală, cu minele existente, este de 15 mil. tone. Ne-am aștepta ca odată cu închiderea centralelor pe cărbune să scadă și extracția de cărbune, dar prin aceste HG-uri nu pare să se întâmple asta”, afirmă Mihai Constantin, Manager Climă și Energie, WWF România.

 

 

Decarbonizare, tinte false Extindere mina lignit Gorj, defrisare 44 hectare padure

Ministerul (împotriva) Mediului, Apelor și Pădurilor. Și împotriva oamenilor

România a adoptat în anul 2022 Legea Decarbonizării, jalon în PNRR, prin care sunt prevăzute eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, precum și termenele pentru închiderea, conservarea și ecologizarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, până în 2032. 

Creșterea capacității de producție de lignit periclitează însă țintele asumate prin PNRR, existând riscul pierderii fondurilor. Totodată, fundamentarea acestui HG este eronată. Ea face referire la HG nr. 1.573/2022, prin care a fost amânată scoaterea din exploatare a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit de la 31 decembrie 2022 la 31 octombrie 2023, ce a fost însă abrogată prin HG nr. 264/2023, capacitatea de  660 MW fiind închisă sau pusă în conservare până la urmă în iunie 2023. Întrucât Grupul 3 Rovinari a fost retras definitiv din exploatare, extinderea carierei Roșia spre a deservi termocentrala Rovinari nu este justificată. Cu atât mai puțin cu cât Programul Energetic de Iarnă 2023 – 2024 estimează o capacitate instalată în unitățile prosumatorilor de 1.500 MW, echivalent al tuturor capacităților încă în funcțiune de la Rovinari și Turceni însumate. 

Adoptarea unei astfel de HG nu este în concordanță nici cu planul de restructurare al CEO, care prevede închiderea termocentralelor, în corelare cu închiderea exploatărilor miniere (corelat cu necesarul de lignit). Astfel, conform Legii decarbonizării, ar trebui redactate „Planurile de închidere a activității (PIA) pentru fiecare carieră”. Nerespectarea planului de restructurare ar putea atrage, de asemenea, pierderea alocărilor din Fondul de Modernizare, precum și din Fondul de Tranziție Justă (FTJ), prin care județul Gorj beneficiază de peste 600 de milioane de euro, pentru a diminua impactul social și a asigura o tranziție echitabilă. 

Contrar acestui principiu, însuși acordul de mediu pentru extinderea carierei Roșia, contestat în instanță, menționează că „proiectul va afecta în jur de 130 de gospodării din satele Roșia-Jiu și Fărcășești prin limitarea accesului la apă, poluarea aerului și expunerea lor la surse de zgomot permanent”, a declarat Teofil Lata, coordonatorul campaniei Cărbune și termocentrale la Bankwatch România. 

Mai mult decât atât, în pofida faptului că peste 60 de milioane de euro sunt alocate prin FTJ recalificării forței de muncă direct afectate de această tranziție, aceste proiecte de extindere a carierelor riscă să țină blocată forța de muncă într-un sector poluant, lipsit de viitor. La rândul său, lipsa de predictibilitate și responsabilitate față de angajații din acest sector duce la irosirea fondurilor publice, angajații fiind disponibilizați cu plăți compensatorii și venituri de completare acordate pentru o perioadă de până la 48 de luni, fiind apoi angajați din nou odată cu extinderea carierelor.

Deloc întâmplătoare înaintea unui an electoral cu patru scrutinuri, aceste inițiative reprezintă măsuri profund populiste, menite să creeze iluzia locurilor de muncă stabile, distrăgând în același timp atenția electoratului de la incapacitatea repetată a guvernelor de a crea alternative viabile pentru forța de muncă din județul Gorj. 

Cerem Guvernului României să respecte fără echivoc angajamentele luate la nivel european pentru atingerea obiectivelor de climă și energie, propriile legi, precum și dreptul cetățenilor la locuri de muncă decente și un viitor curat. 

 

Organizații semnatare

  • Asociația Bankwatch România
  • Asociația Greenpeace 
  • Asociația WWF România – Fondul Mondial pentru Natură

 

Decarbonizare, tinte false Extindere mina lignit Gorj, defrisare 44 hectare padure

Pentru mai multe informații contactați:

WWF România

Mihai Constantin, Climate & Energy manager, [email protected]

Bankwatch România

Teofil Lata, Coordonator campanie Minerit și Termocentrale, [email protected]

Greenpeace România

Ciprian Gălușcă, Coordonatorul campaniei pentru Păduri și Viața Sălbatică, ciprian.gălușcă@greenpeace.org

Newsletter Green Spark BioBalance

Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole

Drumul spre Măgura Zimbrilor

Zimbrul – creatură fascinantă, desprinsă parcă din basme. E greu de crezut că, după ce timp de 250 de ani nu au mai existat în țara noastră, giganții cei blânzi trăiesc, în libertate, în Munții Țarcu.

Citește mai multe
Scroll to Top