Se întâmplă la nivelul municipiului Brașov, care de asemenea a introdus pentru prima dată, în 2021, alimente ecologice și locale în programul pentru școli
Pentru prima dată, copiii din școlile și grădinițele de stat și cele particulare acreditate din orașul Brașov sunt invitați să viziteze fermele de unde provin produsele alimentare pe care le primesc la școală în cadrul programului „Cornul și laptele”. Este a doua schimbare majoră de abordare pe care o implementează Primăria Municipiului Brașov, după ce în toamna anului 2021 a introdus pentru prima dată în program alimentele ecologice, locale și din lanțul alimentar scurt, în contextul unei colaborări între WWF-România și Primărie.
Astfel, cadrele didactice și părinții vor putea să-și înscrie copiii la această activitate extra-școlară care este oferită gratuit tuturor celor mai mult de 22.200 de elevi din municipiul Brașov în acest an școlar. Vizitele vor fi găzduite de două ferme de vaci și oi și două ferme de fructe și legume certificate ecologic din cadrul Cooperativei Agricole Bio Carpathia, din județul Brașov, care pregătesc și livrează și produsele lactate și fructele pe care le primesc copiii la școală. Este primul an când programul „Cornul și laptele” este îmbunătățit cu o componentă educațională pentru alimentație sănătoasă, după ce din toamna anului 2021 programul acordă prioritate alimentelor sănătoase și locale.
Reamintim că în toamna anului 2021, în contextul unui parteneriat cu WWF-România, Primăria Municipiului Brașov a preluat gestionarea programului „Cornul și laptele” de la Consiliul Județean Brașov, și a modificat criteriul de atribuire a contractului de furnizare a alimentelor de la prețul cel mai mic, cum era în trecut, la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al raportului calitate – preț, punând accentul pe calitatea și proveniența produselor alimentare ce sunt servite copiilor. Criteriile de calitate introduse în modalitatea de atribuire a contractuluisunt următoarele:
– produse certificate ecologic sau care dețin alt tip de certificare de calitate – IGP, STG, DOP, produs tradițional, produs montan sau produs atestat pe schema de calitate rețete consacrate,
– produse ce provin de la producători, fermieri, cooperative și asociații locale,
– produse ce vin prin lanțuri scurte de distribuție, adică direct de la producător.
Producătorii din cadrul Cooperativei Bio Carpathia vor prezenta fermele, activitățile de producție și procesare, vor putea oferi o degustare cu produsele realizate în ferme și vor putea organiza diferite activități tematice pentru copii. Toate acestea pentru conștientizarea preșcolarilor și a elevilor asupra unei alimentații sănătoase și creșterea gradului de informare despre tipurile de produse alimentare locale. Această inițiativă va juca un rol cheie în creșterea apropierii dintre consumatori și producători, dintre rural și urban, într-un context de piață globalizat ce nu încurajează acest lucru, și în înțelegerea de către micii consumatori a muncii considerabile care stă în spatele producerii alimentelor cu care se hrănesc și a relației strânse dintre agricultură și natură/resurse naturale.
Din Brașov, în toată țara – o schimbare de sistem declanșată în 2022
În urma schimbărilor introduse în anul 2021 în orașul Brașov, legislația națională[1] a suferit de asemenea modificări în anul următor – 2022, când Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a renunțat la prețul cel mai mic și a preluat o parte din criteriile de calitate a produselor folosite la Brașov pentru a fi respectate de toate instituțiile publice din țară care implementează Programul pentru Școli (programul „Cornul și laptele”) – consilii județene, primării. De asemenea, a fost introdusă componenta educațională și a fost diversificată gama de produse ce pot fi incluse în program, în funcție de specificul fiecărei zone din țară și de sezon.
Așa cum am transmis și direct Ministerului Agriculturii, considerăm că în continuare acest program ar trebui îmbunătățit din punct de vedere al obligațiilor de ambalare – în prezent, fiecare porție trebuie ambalată individual, ceea ce produce o risipă majoră de ambalaje de plastic de unică folosință, alimentând problema deșeurilor, generează cheltuieli suplimentare și restricționează accesul în program a producătorilor locali care nu dețin linii de ambalare (echipament costisitor). De asemenea, bugetul trebuie corectat considerabil, deoarece nu este automat reglat cu indicele inflației și nu reflectă costurile implicate în realizarea de produse de calitate, ceea ce demotivează și îndepărtează producătorii ce îndeplinesc criteriile de calitate.
Achizițiile publice verzi – un instrument-cheie în dezvoltarea locală durabilă
Conform Comisiei Europene, volumul de cheltuieli suportate de autoritățile guvernamentale din UE pentru bunuri, servicii și lucrări publice ajunge la circa 14% din GDP-ul UE, adică o valoare de 1.8 trilioane Euro anual[2]. Cu alte cuvinte, „autoritățile publice din Europa sunt consumatori majori. Utilizându-se de această forță de cumpărare în favoarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor prietenoase cu mediul, pot contribui semnificativ la un model de consum și producție durabil. […] Deși achizițiile publice verzi reprezintă un instrument voluntar, ar putea avea un rol-cheie în eforturile UE de a avea o economie mai eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Ar putea ajuta la stimularea unei mase critice de cereri pentru bunuri și servicii mai durabile care altfel ar fi mai dificil de pus pe piață. Așadar, achizițiile publice verzi reprezintă un stimulent puternic pentru eco-inovație”[3].
Aplicarea conceptului de achiziții publice verzi în domeniul alimentar în țara noastră înseamnă redirecționarea banilor publici înspre fermele și comunitățile rurale din România și în practicile agricole prietenoase cu natura și cu sănătatea consumatorilor. Înseamnă deci o investiție majoră, directă, în economiile locale și în alte modele de producție, în ton cu provocările cu care ne confruntăm la nivel de societate – abandonul zonelor rurale și al fermelor, criza climatică și cea a pierderii naturii. Conceptul este însă insuficient cunoscut și utilizat de către funcționarii publici cu atribuții în realizarea achizițiilor.
Misiunea WWF la acest capitol este să declanșăm schimbări sistemice în modul în care se achiziționează alimente pentru programele și cantinele de alimentație publică. Vrem ca acestea să fie aprovizionate cu prioritate din lanțuri scurte alimentare (producători locali) și din ferme care folosesc practici de producție „curate”. Proiectul de pionierat și inovație de la nivelul orașului Brașov este primul pas în această direcție. Pentru ca impactul benefic să crească armonios este însă nevoie ca această abordare să fie replicată și în alte zone alte țării și să fie extinsă la achiziționarea din bani publici și a altor tipuri de produse, servicii sau lucrări – clădiri publice, transport public, locuri de joacă, papetărie, evenimente, etc.
Această inițiativă a debutat în cadrul programului Bursele de Inovare Cluj, realizat de Centrul Cultural Clujean în proiectul Cluj Future of Work finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Urban Innovative Actions. Mai multe detalii: https://wwf.ro/ce-facem/achiziii-publice-verzi-hrana/.
[1] Ordinul 238/2022 – ORDIN pentru aprobarea criteriilor de calificare privind capacitatea ofertanților, a factorilor de evaluare și a caietului de sarcini aferente atribuirii acordului-cadru/contractului de achiziție public de produse — fructe, legume, lapte și produse lactate și produse de panificație în cadrul Programului pentru școli al României
[2] Sursa: https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf
[3] Sursa: https://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm