În căutarea gustului din copilărie și dorind să susțină economia locală, românii susțin că vor să cumpere de la micii producători. Dar menționează că aprovizionarea cu produse locale poate fi o adevărată cursă cu obstacole.
Am vrut să înțelegem mai bine percepția consumatorilor din România, așa că în prima parte a acestui an am realizat un sondaj online pentru a afla ce îi împiedică, dar și ce îi motivează pe români să se aprovizioneze de la producătorii locali, precum și ce sugestii au pentru a îmbunătăți accesul la produsele locale.
Neîncrederea, accesul dificil și prețurile ridicate, principalele bariere
„Prin piețe toți pepenii sunt <<de Dăbuleni>>, dar realitatea e imposibil de verificat; în supermarket nu se specifică nimic despre proveniență, în afară de țară”.
Aproape 53% dintre respondenți1 indică neîncrederea în produse sau producători, în special din cauza intermediarilor și a dificultății de a identifica producătorii autentici.
„Nu știm să deosebim producătorii locali de bișnițari pentru că autoritățile eliberează autorizații de producător fără un temei real.”
Sunt menționate și îndoieli privind certificarea și utilizarea pesticidelor, precum și controalele insuficiente.
„Lipsa încrederii în producătorii români – nu mai folosesc nici îngrășăminte sigure pentru sănătate și consum, nici soiuri de roșii românești. Produsele pe care le vând arată coapte la exterior, dar în interior sunt verzi, tari și goale sau stricate.”
Pe locul doi se află accesul, menționat de peste 51% dintre respondenți. Distanța până la punctele de vânzare (piețe, magazine mici), numărul redus de locuri unde pot fi găsite produsele și programul limitat al piețelor fac cumpărăturile locale mai greu de integrat în rutina de zi cu zi.
Acest lucru este confirmat de un alt sondaj realizat de WWF-România și publicat anul trecut2, în care micii fermieri și producători din trei regiuni agricole cu înaltă valoare naturală – Maramureș, Banat și Transilvania – menționau că se confruntă constant cu accesul deficitar la piață.
Pe locul al treilea se află prețul, menționat de peste 39% dintre respondenți.
„De multe ori impedimentul este prețul care în anumite piețe a ajuns să fie dinamic – produse mai ieftine în timpul săptămânii și mai scumpe în weekend”.
Alte bariere sunt calitatea și gustul – indicate de peste 15%, faptul că producătorii locali nu sunt promovați (vizibili) suficient și conveniența: timpul necesar, logistica familiei, posibilitatea de a comanda sau plata exclusiv cash.
Gustul copilăriei, motivație puternică pentru consumatori
Aproape 62% dintre respondenți3 menționează calitatea și gustul – mai ales „gustul copilăriei” – ca fiind principalul motiv pentru care aleg să cumpere de la mici producători.
„Gustul copilăriei, prospețimea produselor și faptul că susțin producătorii locali să își poată duce munca mai departe”.
Sprijinirea producătorilor și a economiei locale este al doilea motiv pentru care consumatorii se orientează spre o aprovizionare locală. Respondenții vorbesc despre dorința de a ajuta oamenii care abia își câștigă traiul, care muncesc din greu, despre respectul pentru munca de la țară, dar și convingerea că produsele românești sunt cele mai bune. De asemenea, menționează și preferința pentru anumite soiuri de legume, lactate, brânzeturi sau produse realizate după rețete tradiționale.
„Menținerea tradițiilor populare, a preparatelor românești și promovarea mâncării bio”.
Peste 25% consideră produsele locale mai sănătoase, mai naturale sau, cu anumite rezerve, mai „curate”. Aproape 13% menționează încrederea și relația cu producătorul:
„Eu am legat prietenii cu producătorii locali. Au produse excepționale și le sunt recunoscătoare pentru efortul lor”.
Este menționată și sustenabilitatea – în legătură cu diversitatea ecologică, lanțul scurt, reducerea poluării și a risipei alimentare.
„Sustenabilitatea și sprijinul pentru diversitatea ecologică. Fermierii mici au producții mai mici și mai diverse, mai aproape de modul natural de creștere al legumelor și fructelor.”
Mai multe piețe și sprijin de la stat
În ultimii 10-20 de ani piețele agroalimentare și magazinele alimentare independente au scăzut semnificativ, în timp ce lanțurile mari de retail au ajuns să domine piețele urbane și se extind în orașele mai mici. Nu e de mirare astfel că peste 54% dintre respondenți4 menționează că e nevoie de mai multe piețe și de târguri mai frecvente, pentru ca aprovizionarea cu produse locale să fie mai accesibilă.
„Cred că s-ar putea crea un cadru legal prin care să se ofere producătorilor spații și echipamente frigorifice adecvate de desfacere a produselor locale, iar cumpărătorilor – acces la informații complete despre originea produselor, modul în care au fost obținute, termene de valabilitate etc.”
„Ar trebui să fie mai multe puncte de vânzare ale acestor produse. De multe ori aud în comunitate că unele persoane călătoresc în afara orașului sau la distanțe mari pentru a da de acești producători.”
Aproape 27% sugerează că ar trebui să fie mai mulți producători și în supermarketuri, mall-uri și alte lanțuri de magazine, și să fie promovați mai bine.
18% cred că autoritățile ar trebui să facă mai multe controale privind modul de producție și certificările obținute de producători, dar și în piețe – expunerea certificărilor la tarabă și testarea frecventă a produselor.
„Crearea unui sistem comercial dedicat micilor producători care să includă piețe temporare, etichete care garantează originea și calitatea produselor, mecanisme de control funcționale și eficiente pentru împiedicarea fraudei și a înșelăciunii”.
Peste 17% dintre respondenți oglindesc o nevoie menționată și de fermierii cu care am discutat, și anume că statul ar trebui să sprijine financiar și legislativ micii producători.
„Segmentul producătorilor locali să aibă o mai bună reprezentare în procesele decizionale și de elaborare a politicilor publice. Statul român să găsească metode prin care să faciliteze accesul în marile lanțuri de magazine a produselor românești, provenite de la producători locali. Să se acorde mai multă susținere canalelor de desfacere tradiționale pentru produsele locale românești (piețe agroalimentare și magazine alimentare independente).”
Un procent similar consideră că serviciile de comenzi online și livrare la domiciliu le-ar ușura accesul la produsele locale.
„Ar fi fain dacă am avea o lege ce ar obliga supermarketurile sa aibă un minim de produse locale”.
12% menționează asocierea producătorilor și cooperativele, iar un procent similar consideră importantă excluderea intermediarilor.
Sondajul privind preferințele și experiențele de consum ale românilor face parte dintr-un demers mai amplu prin care WWF-România susține de cel puțin 15 ani micii producători și lanțurile scurte de aprovizionare din România. Informațiile astfel obținute, împreună cu datele din sondajul realizat anul trecut cu fermierii ne oferă o imagine mai clară și mai actuală a agriculturii la scară mică și de familie, precum și a nevoilor neacoperite de pe piață.
În paralel, analizăm și cadrul legislativ și fiscal care influențează accesul fermelor mici, medii și de familie pe piață.
Toate aceste date ne ajuta să ducem discuția mai departe: pe agenda publică, atât către autorități locale și naționale, cât și către producători înșiși și consumatori, pentru a fundamenta nevoia de a construi un sistem alimentar mai echitabil și mai prietenos cu natura și oamenii.
Note
Datele au fost colectate printr-un sondaj online realizat de WWF-România în perioada februarie-mai 2026, cu sprijinul European Climate Foundation.
Răspunsurile provin din întrebări deschise, prelucrate prin analiză de conținut cantitativă și codificată ulterior. Procentele sunt calculate raportat la numărul total de respondenți pentru fiecare întrebare în parte. Deoarece o persoană a putut menționa mai multe idei, totalul procentelor depășește 100%.
- 223 de persoane au răspuns la întrebarea „Ce te împiedică să te aprovizionezi de la producători mici/locali?” ↩︎
- Sondaj realizat în 2025 de WWF-România cu sprijinul European Climate Foundation, la care au participat 36 de fermieri din Banat, Transilvania și Maramureș și reprezentanți a cinci asociații agricole care reprezintă peste 22.600 de fermieri și aproximativ două milioane de hectare. Detalii aici: https://wwf.ro/noutati/comunicate-de-presa/fermieri-din-romania-in-dialog-cu-climatologi-cercetatori-naturalisti-si-autoritati-publice-pentru-solutii-durabile-la-schimbarile-climatice-si-securitate-alimentara/ ↩︎
- 223 de persoane care au răspuns la întrebarea „Ce te motivează să te aprovizionezi de la producători mici/locali?” ↩︎
- 205 de persoane au răspuns la întrebarea „Cum ar putea fi ușurat accesul la produse locale?” ↩︎