Noutăți despre activitatea WWF România
Evaluarea finală a Comisiei Europene privind legislația UE în domeniul apei a ajuns la concluzia că Directiva Cadru pentru Apă (DCA) este „adecvată scopului” și nu va fi slăbită. DCA este esențială pentru că protejează toate sursele de apă ale Europei, cum ar fi râurile, pâraiele, lacurile, zonele umede și […]
Sfârșitul de an vine cu vești foarte bune pentru ape Citește mai departe »
Primul studiu care inventariaza construcțiile hidroenergetice la nivel european arată că râurile sunt deja extrem de fragmentate din cauza a peste 21.000 de baraje hidroenergetice și alte 8.700 se află în stadiul de planificare. Acest lucru se întâmplă deși legislația UE ar trebui să limiteze construcția de noi hidrocentrale. 2500 (28%)
Peste 8.700 de noi hidrocentrale ameninţă biodiversitatea europenă Citește mai departe »
În legislația actuală din România nu există metodologia necesară pentru identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice WWF România a demarat proiectul „Graniţe deschise pentru fauna sălbatică în Carpaţi/Open borders for wildlife in the Carpathians”, care își propune identificarea și securizarea rețelei de coridoare ecologice transfrontaliere, dar și implementarea unor măsuri concrete
Situațiile în care urșii ajung în zonele populate de oameni pot fi ținute sub control și prevenite prin optimizarea intervențiilor de urgență, combaterea cauzelor care conduc la habituarea urșilor cu hrana provenită de la om, implementarea de metode de prevenție a conflictelor om-urs și, nu în ultimul rând, gestionarea efectelor
Rewilding Europe și WWF România au reintrodus zimbrul în Carpatii Meridionali din 2014. Realizat de directorul de film Emmanuel Rondeau, „Zimbrul” prezintă o imagine intimă a sentimentelor oamenilor cu privire la revenirea acestei specii legendare. O poveste despre acceptarea revenirii zimbrilorTocmai a fost lansat un nou documentar care prezintă reintroducerea
WWF România solicită o analiză oficială clară a informațiilor cuprinse în Inventarul Forestier Național (IFN), alături de interpretarea evoluţiei rezultatelor obţinute, informații prezentate cetățenilor în cadrul unei dezbateri publice. De asemenea, WWF solicită publicarea tuturor rezultatelor IFN pentru care a fost dimensionat și pentru care există acoperire statistică, împreună cu metodologia
În contextul atacurilor recente ale urșilor petrecute în județul Mureș, expertul WWF în carnivore mari Cristian Remus Papp a răspuns mai multor întrebări ale postului de radio RFI legate de cauzele și măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de situații: Î: Preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, a solicitat prim
WWF: Avem nevoie de măsuri concrete pentru prevenirea atacurilor urșilor Citește mai departe »
În cadrul vizitei în teren cu jurnaliști de impact regional și național organizată în perioada 29-30 octombrie 2019 a avut loc prezentarea proiectului „Elaborarea Planului de Management pentru situl de importanță comunitară ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț”. Călin Ardelean, expertul tehnic al WWF România, a vorbit despre importanța
Sistemul actual de control bazat pe „marcă” și „cioate” trebuie transformat urgent într-unul axat pe controlul primei plasări pe piață a lemnului și utilizarea amprentei transportului de lemn. În acest mod, atât pădurile, cât și pădurarii vor fi în siguranță. Acest concept se regăsește Viziunea 2020 – 2030 de dezvoltare
INTERPOL, WWF și ClientEarth și-au unit forțele pentru a stopa tăierile ilegale și comerțul aferent din România. În acest scop are loc astăzi și mâine în București un seminar care se adresează atât autorităților competente, cu rol de pază și control în domeniul forestier, cât și procurorilor și judecătorilor ce
WWF lansează campania „Împreună salvăm pădurile valoroase ale României”, pentru ca peste 700.000 de ha de pădure să fie protejate împotriva tăierilor iresponsabile. Primele 100 de ha de pădure cu valoare ridicată de conservare astfel protejate vor reprezenta un prim exemplu și vor deschide drumul către salvarea tuturor pădurilor valoroase.
Împreună salvăm 700.000 de ha de păduri valoroase din România! Citește mai departe »
Strategia Energetică 2018-2030 prezintă o abordare clasică în privința mixului energetic, ce limitează utilizarea surselor sustenabile de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară. Aceasta promovează vechi proiecte hidroenergetice sau termocentrale pe cărbune care au impact substanțial asupra biodiversității și climei, care vin în contradicție cu angajamentele României privind legislația