Proiect WWF: Prevenirea conflictelor cu carnivorele mari în munții Apuseni

O mai bună conviețuire a oamenilor cu urșii, lupii și râșii din munții Carpați este posibilă. O dovedesc vechile metode de protecție a turmelor perfecționate de-a lungul secolelor de crescătorii de animale români, la care astăzi se adaugă instrumente moderne menite să reducă la minimum riscul pierderii animalelor în fața prădătorilor. Pentru a demonstra eficiența acestor metode și pentru a încuraja utilizarea lor, WWF România a furnizat garduri electrice, precum și câini de pază și apărare mai multor crescători de animale din Parcul Natural Apuseni.

Acțiunea s-a derulat în lunile iulie, august și septembrie ale acestui an cu sprijinul organizației Fauna & Flora International (FFI), în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores, finanțat de Uniunea Europeană. Într-o primă etapă, echipa proiectului s-a deplasat în zona Padiș, Munții Apuseni, pentru a identifica stânele care aveau cea mai mare nevoie de măsuri de prevenție, precum și crescătorii de animale interesați să le implementeze în mod corect.

Ulterior, la sediul Administrației Parcului Natural Apuseni (APNA) a avut loc un eveniment demonstrativ prin care crescătorilor de animale din zonă le-au fost prezentați câinii din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin. Această rasă a fost selectată în cadrul proiectului pentru abilitățile sale excelente în paza și apărarea șeptelului, caracteristici dezvoltate de-a lungul secolelor de selecție naturală alături de crescătorii de animale români. Prezentarea a fost realizată cu sprijinul unor reprezentanți ai Carpatin Club România și al unor fermieri care au implementat deja măsura cu succes în cadrul proiectului LIFE Connect Carpathians.

Echipa proiectului s-a deplasat apoi la stânele selectate pentru a instala sistemele de garduri electrice și pentru a furniza câte o pereche de câini din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin.

România, spre deosebire de alte state din UE, nu și-a pierdut niciodată carnivorele mari și nici cunoștințele din bătrâni despre cum trebuie apărate turmele. În această privință, crescătorii de animale români reprezintă o resursă importantă de cunoștințe pentru alte țări din vestul Europei, care cunosc în ultimii ani o revenirea a carnivorelor mari în regiuni din care acestea dispăruseră complet. Acesta este și motivul pentru care în cadrul proiectului au fost facilitate întâlniri între fermieri din state diferite.

Metode tradiționale suplimentate de instrumente moderne

Din cauza depopulării satelor și a lipsei de interes a tinerilor pentru munca grea a ciobăniei, aceste bune practici riscă însă să se piardă. Dr. Gavril Marius Berchi, expert WWF și manager al proiectului LIFE EuroLargeCarnivores implementat în România spune:

”Vrem ca, prin eforturile noastre, să ajutăm la prezervarea acestor metode tradiționale și să propunem totodată aplicarea unor metode suplimentare moderne, precum gardurile electrice, care să reducă la minimum riscul atacurilor din partea urșilor și lupilor. Ne dorim astfel să facem loc unei atitudini mai pozitive a crescătorilor de animale și a locuitorilor din zonele montane față de carnivorele mari, o bogăție naturală cu care România ar trebui să se mândrească”.

În perioada următoare, o echipă mixtă a WWF – FFI va monitoriza folosirea acestor instrumente pentru a se asigura că ele sunt implementate corect, astfel încât să își confirme eficiența și în Apuseni.

Proiectul LIFE EuroLargeCarnivores este co-finanțat de Uniunea Europeană, care de-a lungul anilor a susținut financiar sute de oameni pentru dezvoltarea și implementarea măsurilor de protecție în fața carnivorelor mari.  Scopul principal este crearea unei platforme de schimb de bune practici între factorii interesați din zonele populate de specii de carnivore mari. Prin platforma online www.eurolargecarnivores.eu, care are o versiune inclusiv în limba română (https://www.eurolargecarnivores.eu/ro), utilizatorii își pot împărtăși experiența și pot sugera sau discuta despre soluții deja existente. Numeroase exemple de bune practici arată faptul că această coexistență este posibilă dacă oamenii sunt dispuși să se adapteze, chiar și în zonele cu densitate mare a populației.

În cadrul proiectului, 16 țări cooperează și transmit aceste cunoștințe la nivel transfrontalier. Acest bagaj de experiență acoperă de la metode variate de gestionare a provocărilor sociale, economice și ecologice care apar în legătură cu lupii, urșii, râșii și glutonii, până la soluții practice precum protecția animalelor de fermă.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top