Dunărea este unul dintre fluviile cele mai ameninţate din lume, se afirmă în raportul „World’s Top 10 Rivers at Risk“, publicat astăzi de WWF. Îndiguirile, lucrările de infrastructură, poluarea, pescuitul excesiv şi schimbările climatice sunt principalii factori care ameninţă să afecteze ireversibil 10 dintre cele mai importante fluvii de pe glob.
80% din zonele umede ale Dunării s-au pierdut în ultimii 200 de ani, datorită intervenţiilor umane: îndiguiri, canalizări, proiecte de regularizare, desecări; acestea au cauzat modificări semnificative şi ireversibile pe 78% din lungimea fluviului. În consecinţă, există riscul ca mai mult de 85% din Dunăre să nu îndeplinească obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede „atingerea calităţii ecologice bune pentru toate apele de pe continent, până în 2015.“
În cadrul Reţelei Europene de Transport (Trans-European Network for Transport – TEN-T), sunt deja prevăzute noi lucrări de infrastructură pe Dunăre, care presupun şi eliminarea pragurilor, pentru imbunătăţirea navigaţiei. În România, astfel de lucrări ameninţă două zone principale, unde este planificată şi distrugerea pragurilor, prin adâncirea albiei fluviului. Aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanţă de 500 km., de-a lungul graniţei dintre România şi Bulgaria; de asemenea, este în pericol şi o zonă între Călăraşi şi Brăila (aprox. 200 km.), unul dintre ultimele locuri de depunere a icrelor pentru sturioni. Cei 1000 km. ai Dunării, de la Porţile de Fier la Marea Neagră, reprezintă ultima porţiune în care fluviul mai curge liber şi, conform WWF, una dintre cele mai importante 200 de zone naturale din lume.
„Există soluţii prin care se poate intensifica navigaţia pe Dunăre, fără a distruge bogăţiile naturale şi fără a pune în pericol serviciile şi beneficiile pe care le generează ecosistemele acvatice. Pasul cel mai important este să adaptăm navele la condiţiile morfologice ale fluviului, nu fluviul la cerinţele tehnice ale navelor.“, a afirmat Dr. Orieta Hulea, coordonatorul programului Coridorul Verde al Dunării Inferioare al WWF.
Lucrările de adâncire a albiei ameninţă să distrugă nu numai zonele umede şi biodiversitatea, inclusiv resursele piscicole de care depind locuitorii din lungul Dunării, dar şi să coboare nivelul pânzei freatice, periclitând accesul la apă potabilă pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului. Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore în ceea ce priveşte managementul inundaţiilor şi va reduce cantitatea de nutrienţi care se filtrează în mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilităţi pentru tratarea apelor reziduale.
Dunărea este singurul fluviu din Europa menţionat în raportul WWF. Celelalte 9 fluvii sunt: La Plata şi Rio Grande / Rio Bravo (America), Nilul-Lacul Victoria (Africa), Murray-Darling (Australia), Yangtze, Mekong, Salween, Gange şi Indus (Asia).
„Sunt mult mai multe ape afectate pe glob, nu doar cele zece fluvii menţionate în raport; rezultatele acestei evaluări prezintă însă modul în care dezvoltarea iresponsabilă pune în pericol capacitatea resurselor naturale de a satisface cererea din ce în ce mai mare a oamenilor”, afirmă Dl. Jamie Pittock, Directorul Programului Ape al WWF. „Trebuie să luăm măsuri acum sau vom plăti un preţ mult prea mare în viitorul apropiat.“
Pentru detalii, vă rugăm contactaţi: Orieta Hulea, coordonator program: [email protected] sau Dana Carataş, coordonator comunicare: [email protected].
Note pentru redactori:
1. Raportul poate fi vizualizat la adresa:
http://www.panda.org/ro/news_facts/publicatii/index.cfm?uNewsID=97120
2. Detalii despre proiectele din domeniul ape derulate de WWF în România:
http://www.panda.org/ro/proiecte/dunare/index.cfm.
Detalii despre alte proiecte din bazinul Dunării:
http://www.panda.org/dcpo.
Detalii despre proiectele din domeniul ape derulate de WWF la nivel internaţional:
http://www.panda.org/freshwater.
3. Dunărea este coloana vertebrală a Europei. Dunărea este cel mai internaţional fluviu din lume, traversând 10 ţări de la izvoare, din Germania, până la vărsarea în Marea Neagră. Cu o lungime de 2.780 km., este al doilea fluviu din Europa, după Volga. 19 state* sunt cuprinse în bazinul hidrografic al Dunării, cu o suprafaţă de 801,463km2. Fluviul traversează patru capitale europene şi milioane de oameni depind de Dunăre pentru traiul de zi cu zi: apă potabilă (23 milioane), pescuit, turism.
*Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina sunt statele riverane. Bazinul hidrografic are arii restrânse în ţările: Albania, Bosnia şi Herzegovina, Republica Cehă, Republica Macedonia, Italia, Muntenegru, Polonia, Slovenia şi Elveţia.
4. La adresa http://www.thenewsmarket.com/wwf sunt disponibile imagini pentru a ilustra informaţiile din acest comunicat. Pentru a accesa imaginile, trebuie să vă înregistraţi pe site. Dacă aveţi întrebări, contactaţi [email protected].
5. Proiectele WWF pot fi vizualizate pe Google Earth, secţiunea „Featured Content“, „Global Awareness“, sub tab-ul „Layers“. Aplicaţia Google Earth se poate descărca la adresa http://www.earth.google.com.