România consumă resursele naturale a 1.4 planete

Bucureşti, 29 octombrie 2008 – Omenirea se îndreaptă spre un dezastru ecologic, din moment ce consumul resurselor naturale depăşeşte cu aproape o treime capacitatea de susţinere a Pământului. Mai mult, capitalul natural mondial şi biodiversitatea sunt în regres continuu, iar tot mai multe state alunecă uşor-uşor spre o criză permanentă sau temporară de apă. Acesta este mesajul pe care îl transmite ultima ediţie a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), lansat de WWF (World Wide Fund for Nature), cel mai important raport cu privire la starea de sănătate a planetei.

Publicat pentru prima oară în 1998 şi reluat o dată la doi ani, raportul descrie situaţia biodiversităţii la nivel mondial şi presiunea pe care consumul de resurse naturale al omenirii îl exercită asupra ecosistemelor naturale. Anul acesta, el indică clar faptul că mai mult de trei sferturi din populaţia lumii trăieşte în ţări cu deficit ecologic, în care consumul naţional a depăşit cu mult biocapacitatea.

James Leape, Directorul WWF International, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la subestimarea problemelor ecologice, în favoarea chestiunilor de ordin strict economic: “Omenirea este mult prea preocupată în momentul de faţă de supraevaluarea bunurilor financiare. Drept consecinţă, ceea ce ne ameninţă acum întreaga societate este o prăbuşire a capitalului ecologic, provocată de neglijarea valorilor naturale, care constituie de fapt baza vieţii şi a prosperităţii. Cei mai mulţi dintre noi ne menţinem stilul de viaţă actual şi bunăstarea materială, făcând apel, uneori în exces, la capitalul ecologic al altor regiuni de pe Planetă. Daca cererile noastre continuă în acelaşi ritm, până în 2030 vom avea nevoie de echivalentul a două planete pentru a ne putea păstra stilul de viaţă”.

După cum reiese din raportul „Planeta Vie 2008”, în ritmul actual, omenirea va ajunge să consume până în 2050 resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja. Raportul confirmă şi tendinţa de dispariţie a biodiversităţii, semnalată şi în rapoartele anterioare. De exemplu, raportul arată că numărul speciilor de vertebrate s-a redus cu o treime, din 1970 în 2005. În acelaşi timp, consumul de resurse naturale al omenirii a crescut până în punctul în care planeta Pământ nu mai poate face faţă în lupta pentru regenerarea resurselor.

“Dacă pierderile ecologice vor continua, vom asista la grave consecinţe economice. Resursele limitate şi prăbuşirea ecosistemelor ar declanşa o stagnare combinată cu inflaţie, odată cu scăderea valorii investiţiilor, iar preţul alimentelor şi al energiei ar exploda pur şi simplu”, a declarat directorul executiv al GFN , Dr. Mathis Wackernagel.

Americanii “consumă” 4.5 planete Pământ, românii 1.4

SUA şi China au cea mai mare amprentă naţională, fiecare atingând în total circa 21% din biocapacitatea mondială. Există însă diferenţe majore între cele două ţări la nivelul amprentei individuale. Cetăţenii americani însumează fiecare o medie de 9.4 hectare, ceea ce inseamnă că, dacă întreaga omenire ar urma modelele de consum americane, am avea nevoie de aproape 4.5 planete Pământ pentru a supravieţui, în timp ce locuitorii Chinei folosesc în medie 2.1 hectare de persoană (o planetă Pământ).

Biocapacitatea nu este distribuită uniform, opt dintre naţiunile lumii – SUA, Brazilia, Rusia, China, India, Canada, Argentina si Australia – însumând mai mult de jumătate din total. Populaţia şi modelele de consum fac ca trei din aceste ţări să fie debitori ecologici, amprenta lor depăşind biocapacitatea – SUA (amprenta de 1.8 ori biocapacitatea naţională), China (2.3 ori) şi India (2.2 ori). La polul opus se află Congo, de exemplu, cu o biocapacitate de 13.9 ha de persoană – a şaptea din lume – şi o amprentă de doar 0.5 ha de persoană. Totuşi, Congo riscă o degradare a biocapacităţii din cauza defrişărilor, creşterii populaţiei şi a presiunilor legate de export.

În România, consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc cu mult capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Ca de altfel în întreaga regiune Dunăre-Carpaţi, emisiile de carbon constituie un procent considerabil din impactul pe care ţara noastră îl are asupra Planetei. Pe de altă parte, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător. Cu o amprentă ecologică de 2.9 (faţă de 2.4 în 2003), şi o biocapacitate de 2.3, România consumă resursele naturale a 1.4 planete.

O coordonată nouă introdusă în raportul din 2008 o reprezintă măsurarea amprentei ecologice asupra apei, care subliniază impactul apei comercializate sub formă de bunuri (de exemplu, un tricou de bumbac, pentru a cărui fabricare sunt necesari 2,900 litri de apă.) Raportul arată că aproximativ 50 de ţări se confruntă în momentul de faţă cu crize medii sau accentuate de apă şi că numărul de oameni care suferă de pe urma secetei va creşte ca urmare a schimbărilor climatice. În cazul României, vorbim în momentul de faţă de o criză moderată de apă, prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor, pentru a evita eventuale crize severe, precum cea pe care o traversează Bulgaria acum.

Iniţiative asemănătoare sunt necesare şi în ceea ce priveşte sectorul energetic. Consumul de energie în România este aproape dublu comparativ cu celelalte ţări ale UE – o moştenire a ineficienţei acestui domeniu, din perioada comunistă.Michael Baltzer, Directorul WWF Programul Dunăre-Carpaţi, subliniază potenţialul regiunii noastre pentru creşterea nivelului de trai şi, în acelaşi timp, scăderea consumului de resurse: “Pentru ţările din regiunea Dunăre-Carpaţi există oportunităţi semnificative de dezvoltare şi creştere a nivelului de trai, asigurându-ne în acelaşi timp că nu depăşim limitele singurei planete pe care o avem”.

Vestea bună este aşadar că avem mijloacele de a remedia aceste pierderi ecologice. Nu e prea târziu să prevenim un posibil declin ecologic ireversibil. Raportul oferă şi soluţii în acest sens, identificând punctele esenţiale în care trebuie să ne modificăm stilul de viaţă, pentru a ne situa pe o traiectorie sustenabilă. “Dacă omenirea are voinţă, poate trăi respectând limitele Planetei, protejând bunăstarea umană dar şi a ecosistemelor de care depindem cu toţii”, ne încurajează James Leape.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:

WWF Programul Dunăre-Carpaţi România, persoană de contact:
Ioana Beţieanu, Responsabil comunicare, [email protected], 0745 300 924

Note:

• “Planeta Vie“ este un raport anual realizat de WWF, în colaborare cu Societatea pentru Zoologie din Londra şi Global Footprint Network, în care se prezintă situaţia ecosistemelor naturale din întreaga lume. Ca şi în ediţiile anterioare, raportul descrie situaţia biodiversităţii la nivel mondial şi presiunea pe care consumul de resurse naturale al omenirii îl exercită asupra biosferei.
• Raportul utilizează trei indicatori:
– Indexul Planeta Vie (Living Planet Index), care evaluează sănătatea ecosistemelor Planetei. Anul acesta a fost realizat pe aproape 5000 de populaţii, în total 1686 de specii. Rezultatele arată un declin de aproape 30% faţă de 1970.
– Amprenta ecologică (Ecological Footprint), care măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra acestor ecosisteme. Amprenta ecologică arată care este suprafaţa de teren de care este nevoie pentru a asigura necesarul de resurse şi pentru a neutraliza deşeurile generate de consumul nostru. Cea mai mare amprentă ecologică individuală o au Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii, Kuweit, Danemarca şi Australia;
– Amprenta ecologică asupra apei (Water Footprint), care analizează consumul de apă, disponibilitatea apei şi, acolo unde este cazul, crizele de apă. Raportul arată că în jur de 50 de ţări se confruntă în momentul de faţă cu crize medii sau accentuate de apă.
• Indicatorul ,,Amprenta ecologică” arată că presiunea exercitată asupra ecosistemelor s-a triplat între anii 1961 şi 2003. Raportul arată că, în anul 2005, cererea de resurse a depăşit biocapacitatea planetei cu 30%. În raportul anterior (realizat pe baza datelor din 2003), procentul era 25%.
• Versiunea integrală a raportului, în limba engleză, este disponibilă la www.panda.org/lpr/08

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):
Înfiinţată în anul 1961, WWF este cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, prin:
• conservarea diversităţii biologice la nivel mondial;
• utilizarea raţională a resurselor naturale regenerabile;
• reducerea poluării şi a consumului iraţional.
WWF Programul Dunăre-Carpaţi România urmăreşte conservarea naturii şi a proceselor ecologice în România şi în regiunea Dunăre-Carpaţi, iniţiind, derulând şi sprijinind proiecte pentru păstrarea diversităţii biologice, a speciilor sălbatice şi ecosistemelor naturale. Detalii la: www.panda.org/romania.

Despre ZSL (Zoological Society of London)
Este o fundaţie internaţională şttinţifică de conservare si educare. Misiunea ei este conservarea animalelor si a habitatelor. Cuprinde ZSL London Zoo şi ZSL Whipnade Zoo, desfăşoară activităţi de cercetare la Institutul de Zoologie şi este implicată activ în iniţiative de conservare în mai mult de 40 de ţări. www.zsl.org

Despre GFN
Global Footprint Network promovează o economie sustenabilă promovând conceptul de Amprentă Ecologică, un instrument de măsurare a sustenabilităţii. Impreună cu partenerii săi, reţeaua coordonează activităţi de cercetare, dezvoltă standarde metodologice şi asigură factorilor de decizie resurse considerabile pentru a ajuta economia să funcţioneze în limitele ecologice ale Pământului. www.footprintnetwork.org

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top